Autoritățile companiilor aeriene din Belarus au decis să nu recomande companiilor străine să utilizeze spațiul aerian al Ucrainei atunci când efectuează zboruri. Partea bielorusă a menționat mai multe incidente tragice care au avut loc în spațiul aerian al Ucrainei în ultimii 20 de ani.

Acest lucru a fost declarat în comentariul oficial al Departamentului Aviației al Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Belarus.

„Luând în considerare incidentele cu implicarea avionului Siberia Airlines, doborât în timpul exercițiilor forțelor de apărare aeriană din Ucraina în 2001, și avionul Malaysia Airlines, doborât peste teritoriul estului Ucrainei în 2014, precum și amenințarea în 2016 a utilizării forțelor militare împotriva aeronavelor Belavia, există îndoieli cu privire la suficiența furnizării de către Ucraina a siguranței zborului și a securității aviației, precum și obiectivitatea și nepolitizarea acesteia în evaluarea capacității Belarusului de a asigura siguranța zborului și securitatea aviației”, a spus un reprezentat al Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Belarus.

Totodată, Belarus intenționează să facă apel la Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) referitor la interzicerea Ucrainei și a altor state cu privire la utilizarea spațiului lor aerian de către transportatorii aerieni din Belarus.

Realitatea.md amintește că, începând cu 26 mai curent, Ucraina a oprit zborurile către Belarus. De asemenea, companiilor aeriene și aeronavelor ucrainene li s-a interzis să zboare în spațiul aerian al Republicii Belarus.

Pe 23 mai, un avion Ryanair, pe ruta Atena-Vilnius, a aterizat de urgență pe aeroportul din Minsk. Aterizarea de urgență a fost cauzată de alerta cu prezența unei bombe la bord. Avionul a fost verificat, bomba nu a fost găsită și toți pasagerii au fost trimiși pentru o a doua inspecție.
După aterizare, autoritățile țării l-au reținut pe fondatorul canalului de opoziție Telegram NEXTA, Roman Protasevici, care se afla la bordul avionului.
Imediat au apărut informații că Lukașenko a trimis un avion de lupte MiG-29 pentru a intercepta linia Ryanair cu fostul redactor-șef al NEXTA la bord.
În aceeași zi, Ministerul Apărării din Belarus a confirmat interceptarea liniei Ryanair.
Circumstanțele aterizării forțate a companiei aeriene Ryanair din Minsk vor fi investigate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).
Pe fondul incidentului cu aterizarea forțată a avionului Ryaniar la Minsk, EASA a recomandat companiilor aeriene să evite zborul prin spațiul aerian al Belarusului.
La 26 mai 2021, compania aeriană belarusă Belavia a anunțat încetarea zborurilor către Ucraina.
Blocarea completă a tranzitului zborurilor Belavia pe teritoriul Ucrainei din 29 mai a dus la faptul că zborurile sunt mai lungi cu 1,5 ore.

#Belarus #companii aeriene #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.