Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Vor fi afectate sau nu actele adoptate de cei patru membri CSM, numiți neconstituțional? Răspunsul Domnicăi Manole

10 Iun. 2021, 18:06
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
10 Iun. 2021, 18:06 // Actualitate //  Realitatea.md

Actele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) emise de la adoptarea Legii 193 din 2019 și a Hotărârii Parlamentului 53 din 17 martie 2020, până la pronunțarea Hotărârii de astăzi a Curții Constituționale nu vor fi afectate de caracterul neconstituțional al actelor date. Cu o asemenea precizarea a venit președinta Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, după pronunțarea dispozitivului.

Potrivit Domnicăi Manole, Curtea a reținut că Hotărârea de numire a celor patru membri profesori titulari ai Consiliului Superior al Magistraturii a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale.

Viciul de procedură care a stat la baza adoptării Legii contestate a reprezentat o încălcare manifestă a procedurilor de legiferare stabilite de Constituție. Necesitatea respectării condițiilor pentru votarea legilor în prima lectură rezultă în mod clar din articolele 74 alin. (1) și 102 alin. (4) din Constituție.

De asemenea, a fost încălcată o cerință esențială a procedurilor parlamentare, iar soluția Curții privind revigorarea prevederilor din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii presupune revenirea la numărul de 12 membri ai Consiliului, dintre care trei membri din rândul profesorilor titulari. Această diminuare a numărului membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari ar face posibilă, în mod parțial, încadrarea unora din cei patru membri profesori titulari în pozițiile vacante din componența impusă prin revigorare.

Totuși, Domnica Manole susține că nu a fost de competența Curții să decidă în privința membrilor profesori care trebuie să-și continue, eventual, activitatea în componența Consiliului. Prin urmare, principiul respectării Constituției a avut, în prezenta cauză, o pondere mai mare decât principiul inamovibilității.

Având în vedere revenirea la componența numerică anterioară a Consiliului, precum și imposibilitatea selectării celor care își vor continua, eventual, mandatul, Curtea a reținut că mandatul membrilor profesori titulari ai Consiliului, numiți prin Hotărârea contestată a Parlamentului, se întrerupe de la data pronunțării hotărârii ei, fără ca actele emise de CSM și aprobate de aceștia să aibă de suferit.

Precizăm că, CCM, a declarat astăzi drept neconstituțională prevederile prin care profesorii de drept titulari Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 15:14
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
19 Nov. 2026, 15:14 // Slider //  Realitatea.md

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Moscova va răspunde atacurilor asupra Podului Crimeea, cunoscut și drept Podul Kerci, și a anunțat că acesta va fi restabilit. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute după întrevederea trilaterală cu liderul american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping.

Potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, Putin a insistat că Podul Crimeea este un obiectiv cu destinație exclusiv civilă și a susținut că acesta nu este folosit pentru transportarea tehnicii militare. Liderul de la Kremlin a mai anunțat că partea feroviară a podului a fost deja restabilită.

 

În cadrul aceleiași conferințe, Putin a calificat discuțiile cu Trump și Xi drept „deschise” și „foarte utile”, descriindu-le ca pe o nouă pagină în istoria diplomației. O parte importantă a declarațiilor sale a vizat războiul din Ucraina și perspectivele negocierilor de pace. Liderul rus a susținut că încheierea conflictului depinde de „voință politică”.

„Kievul și Europa vor ajunge să înțeleagă că este mai bine să cadă la compromisuri decât să se confrunte cu realitatea mai târziu”, a declarat Putin.

El a reiterat că aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Moscova și a acuzat Alianța Nord-Atlantică că nu și-ar fi respectat promisiunile privind extinderea spre est. De asemenea, a susținut că Rusia nu intenționează să renunțe la interesele sale în construirea unei noi arhitecturi de securitate europene, dar că este dispusă să caute compromisuri.

Putin a afirmat și că Rusia a propus, pe canale diplomatice, reprezentanților statelor europene să vină la Moscova pentru a-și prezenta poziția în discuțiile privind securitatea continentului.

„Ar fi ciudat să discutăm despre securitatea Europei fără Europa”, a declarat liderul de la Kremlin. Acesta nu a precizat însă dacă invitația a fost acceptată, dacă reprezentanții europeni au ajuns deja la Moscova sau dacă o asemenea vizită urmează să aibă loc.

Putin a făcut și o paralelă între întâlnirea celor trei lideri și Conferința de la Ialta din 1945, când liderii Uniunii Sovietice, Statelor Unite și Marii Britanii au discutat ordinea internațională de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Întrebat dacă reuniunea trilaterală ar putea fi comparată cu o nouă împărțire a lumii, liderul rus a respins această interpretare.

„Ce a fost în neregulă cu Ialta? Ce a fost atât de rău?”, a întrebat Putin, susținând că acordurile de atunci au stabilit realitățile geopolitice de după război și au contribuit la crearea condițiilor pentru înființarea Organizației Națiunilor Unite.

Totodată, el a afirmat că realitățile de pe teren vor trebui acceptate și în cazul conflictului din Ucraina, fără a oferi detalii despre eventuale compromisuri concrete. În ceea ce-l privește pe Donald Trump, Putin a declarat că nu are îndoieli că președintele american depune eforturi sincere pentru soluționarea conflictului ucrainean și pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Washington și Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!