Proiectul „Muzeele Viitorului” vine să combine valoarea colecțiilor de patrimoniu cu arta creativă. Ministrul Culturii Sergiu Prodan spune că proiectul este finanțat de partenerii de dezvoltare și este unul pilot pentru Republica Moldova. Digitalizarea artei și diversificarea conținutului din muzee le vor face mai atractive, contribuind astfel și la dezvoltarea economică a țării. Ministrul Culturii spune că prețul pentru accesul în muzee ar putea crește, statul oferind reduceri pentru diferite categorii de populație, notează ipn.md.

Ministrul Culturii spune că prin proiectul „Muzeele Viitorului” se dorește creșterea vizibilității instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și modernizarea spațiilor. Proiectul presupune că muzeele din țară vor deveni spații ale viitorului, care vor găzdui instalații digitale și expoziții de artă new-media, pentru ca vizitatorii să aibă parte de experiențe culturale interactive.

„Arta trebuie să devină locomotiva care va scoate Moldova din rândul țărilor în curs de dezvoltare și o va aduce în rândul țărilor dezvoltate. În afara acestei resurse nu prea avem altele pe care să le putem să le exploatăm. Această inițiativă este susținută de partenerii noștri externi de dezvoltare. Ministerul Culturii, cu muzeele subordonate, suntem beneficiarii acestui proiect. Ministerul Culturii nu a investit bani din buget în acest proiect. E vorba de programe de digitalizare și de diversificare a conținutul muzeal. Muzeele nu au sarcina să aducă profit economic, ci în urma activității muzeelor toți cei din localitate sau din preajmă trebuie să aibă profit economic. Muzeul este un punct de atractivitate, nu o sursă de monetizare”, a spus Sergiu Prodan în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

În cadrul proiectului „Muzeele Viitorului” nouă echipe formate din reprezentanții muzeelor, artiști și profesioniști din industria creativă, au obținut aprobarea juriului și suportul financiar necesar pentru implementarea proiectelor inovatoare. Câștigătorii vor primi, în total, 200 de mii de euro pentru a-și pune în practică ideile creative. Ministrul Culturii spune că experiența trebuie să contribuie la creșterea atractivității muzeelor. Potrivit ministrului, prețul unul bilet la muzeu ar trebui majorat pentru a oferi o valoare sporită artei.

„Ceea ce ne împiedică acum în dezvoltarea muzeelor este prețul de 10 lei care este unul simbolic și jignitor, pentru că noi oferim valori de patrimoniu vizitatorilor. Când prețul este atât de mic și este același pentru toată lumea, înseamnă că asta este valoarea, înseamnă că noi înșine ne apreciem astfel bogăția, patrimoniul. Este un semnal prost pe care-l transmitem societății. Intenția și dorința Ministerului Culturii este să schimbe acest lucru. Asta nu înseamnă că oamenii cu venituri mai mici nu vor avea acces la valorile de patrimoniu, să le cunoască și să le admire. Din contra, trebuie făcute reduceri pentru anumite categorii de oameni, să avem zile cu intrare liberă, mai multe nopți muzeistice. Accesul la prețul de 50 de cenți este jignitor pentru colecțiile pe care le punem la dispoziție”, a explicat ministrul Culturii.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#muzee #proiect #Sergiu Prodan

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.