Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană apreciază progresele înregistrate în mai domenii-cheie din Republica Moldova și îndeamnă la mai mult sprijin european pentru țara noastră. La ședința de ieri a fost adoptată o declarație comună, în urma analizării situației actuale a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a implementării Acordului de Asociere și a îndeplinirii cerințelor statutului de candidat al țării noastre pentru aderarea la UE. Declarația se referă la trei aspecte esențiale: aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Acordul de Asociere, statul de drept și reforma justiției și situația geopolitică a Republicii Moldova.

Documentul apreciază eforturile importante depuse de Republica Moldova și progresele înregistrate în mai multe domenii-cheie: combaterea violenței împotriva femeilor, lupta împotriva corupției și sectorul judiciar. Totodată, în document se menționează că aderarea țării noastre la Uniunea Europeană reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică. Semnatarii declarației îndeamnă Comisia și Consiliul European să înceapă cât mai curând posibil negocierile de aderare la UE a Republicii Moldova, până la sfârșitul anului 2023, și după îndeplinirea celor nouă recomandări.

Autorii mai solicită Comisiei Europene să continue susținerea financiară a Republicii Moldova, pentru a ajuta țara să își acopere o parte din nevoile suplimentare de finanțare în 2023, și să prevadă reforme suplimentare pentru a crește sprijinul financiar pentru Moldova. Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană îndeamnă instituțiile UE să asigure implementarea soluțiilor pentru reducerea și eliminarea tarifelor de roaming între Moldova și UE.

În ceea ce privește reforma justiției, în declarația comună adoptată se constată progresele înregistrate în acest sector – procedura de pre-vetting pentru noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, implementarea legislației cu privire la judecarea în lipsă. Totodată, autorii declarației fac apel la o cooperare consolidată între statele membre UE și autoritățile moldovene în investigarea fraudei bancare și, în mod special, în asigurarea repatrierii activelor furate și cercetarea penală a celor responsabili.

În declarație se mai face apel la instituțiile UE și statele membre UE să creeze rapid un regim separat de sancțiuni împotriva cetățenilor moldoveni recunoscuți pentru coruperea instituțiilor politice și economice ale Moldovei cu scopul de a reduce puterea financiară a oligarhilor și capacitatea lor de a destabiliza țara, după cum a solicitat guvernul Republicii Moldova și să sprijine apelul mai multor miniștri europeni de a acționa în vederea sancționării oligarhilor proruși din Moldova.

În contextul situației geopolitice, CPA RM-UE salută decizia Parlamentului Republicii Moldova prin care se condamnă războiul Federației Ruse în Ucraina, crimele de război și violarea brutală și flagrantă a principiilor dreptului internațional. Autorii declarației condamnă încălcarea repetată de către rachetele rusești a spațiului aerian moldovenesc, amenințările repetate din partea Rusiei de a invada țara noastră și încercările de a răsturna Guvernul și Parlamentul. În context, se face apel la statele membre UE să folosească toate instrumentele de politică externă pentru a asigura un răspuns comun al UE în vederea întăririi rezilienței generale a Moldovei și prevenirii încercărilor viitoare de destabilizare, care ar putea conduce la destabilizarea întregii regiuni și amenința securitatea UE.

La fel, se condamnă șantajul Federației Ruse prin intermediul energiei, care a provocat cea mai gravă criză energetică din istoria Moldovei în încercarea de a destabiliza țara, se salută eforturile făcute de autoritățile din Republica Moldova în gestionarea acestei crize.

Cea de-a 13-a Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană s-a desfășurat la 23 martie. Ședința a fost coprezidată de vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihail Popșoi, și de europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Declaratia Finala Si Recomandari RO 13th PAC by Realitatea.md on Scribd

#declarație #Moldova #recomandări #UE

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.