Israelul a devenit prima ţară care interzice prin decret ministerial comerţul cu blănuri de animale pentru industria modei. Anunțul a fost făcut de Ministerul israelian al Mediului.

„Comerţul cu blănuri de animale, atât pentru import, cât şi pentru export, va fi interzis, cu excepţia nevoilor din cercetare, învăţământ şi anumite tradiţii religioase”, a anunţat ministerul israelian într-un comunicat, precizând că interdicţia va intra în vigoare peste şase luni.

Utilizarea blănurilor animale, folosite pentru realizarea tradiţionalului „schtreimel”, o pălărie din blană naturală pe care o poartă unii dintre evreii ultraortodocşi, rămâne deci autorizată.

„Industria comerţului cu blănuri provoacă suferinţe inimaginabile animalelor, iar acest decret va transforma piaţa modei israeliene, făcând-o mai bună în ceea ce priveşte respectarea normelor de mediu”, a declarat în acelaşi comunicat Gila Gamliel, ministrul Mediului din Israel.

Instituţia a publicat totodată o scrisoare primită de la Jane Halevy-Moreno, directoarea Coaliţiei internaţionale împotriva blănurilor naturale (IAFC), care a afirmat că decretul semnat miercuri reprezintă „un gest istoric”.

„Israel este prima ţară din lume care îşi închide porţile în faţa acestei industrii pline de cruzime”, a declarat Jane Halevy-Moreno.

Israelul a interzis deja încă din 1976 creşterea animalelor pentru blănurile lor.

Mai multe ţări din lume au adoptat interdicţii parţiale asupra comerţului cu blănuri naturale, mai ales pentru speciile deosebit de ameninţate, precum focile.

Interzicerea totală a comerţului cu blănuri nu este în vigoare decât în câteva oraşe şi regiuni ale lumii, precum Sao Paulo în Brazilia şi statul american California. India a adoptat o reglementare similară la nivel naţional, însă doar pentru blănurile de nurcă, vulpe şi şinşila.

#blănuri #Israel #istorie

Consiliul Constituțional al Franței a blocat planul de interzicere a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, una dintre politicile emblematice ale președintelui Emmanuel Macron. Instanța a considerat că măsura aduce o atingere disproporționată libertății de exprimare și comunicare. Consiliul Constituțional și-a motivat decizia inclusiv prin implicațiile pe care interdicția le-ar avea asupra verificării vârstei tuturor utilizatorilor, potrivit Reuters, transmite Digi24.

„Prin interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la anumite servicii online, legea impune în mod inerent fiecărei persoane, chiar și unui adult, să își dovedească vârsta înainte de a le accesa”, a arătat Consiliul Constituțional în decizia sa.

Instanța a constatat însă că legea nu stabilește suficient de clar în ce condiții și în ce limite ar trebui făcută această verificare.

„Prin faptul că nu a precizat condițiile și limitele în care trebuie furnizată o astfel de dovadă, legiuitorul nu a stabilit garanțiile juridice necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe”, se arată în decizie.

Parlamentarii francezi aprobaseră interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, Franța urmând să devină prima țară din Europa care adoptă o astfel de măsură după Australia. Australia a introdus în decembrie prima interdicție de acest tip din lume, blocând accesul persoanelor sub 16 ani la platforme precum Facebook, TikTok și YouTube.

În urma deciziei Consiliului Constituțional, Macron i-a cerut premierului Sébastien Lecornu să refacă legislația astfel încât noul text să țină cont de obiecțiile formulate de instanță, a transmis Palatul Élysée. Președinția franceză a precizat că Macron este hotărât ca reforma să intre în vigoare înainte de primăvara anului 2027, când în Franța vor avea loc alegeri prezidențiale. Macron, aflat la al doilea mandat, nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.