Prin soluția de ieri a Curții Constituționale (CCM), de facto se inițiază procesul de resetare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cu o asemenea reacție a venit ministrul interimar al Justiției, Jadei Nagacevschi, după ce, CCM a anulat legile prin care au fost numiți patru membri ai Consiliului.

Potrivit lui Nagacevschi, resetarea totală a CSM reprezintă o urgență, pentru a-i reda „legitimitatea grav afectată”, mai ales urmare a evenimentelor din anul 2019. Acesta consideră că „o resetare parțială nu este suficientă”.

De asemenea, ministrul interimar al Justiției afirmă că, acest deziderat a fost promovat inclusiv de Ministerul Justiției, fiind inclus și în proiectul de modificare a Constituției.

Totuși, Fadei Nagacevschi afirmă că, prin decizia de ieri, nu a fost rezolvată problema privind selectarea profesorilor titulari în cadrul CSM.

„Sper cât de curând să fim informați și despre fixarea datei desfășurării Adunării Generale a judecătorilor pentru alegerea noilor membri ai CSM din rândul judecătorilor. Spre regret, prin această formulă, nu se soluționează chestiunea privind selectarea profesorilor titulari prin vot calificat și nici excluderea Ministerului Justiției, PG și președintelui CSJ din componența CSM, dar și a altor chestiuni importante incluse în proiectul de modificare a Constituției ce vin să fortifice independența justiției și să excludă influențele politice. Respectiv, proiectul de modificare a Constituției rămâne extrem de important și spre să fie adoptat”, a scris Fadei Nagacevschi.

Precizăm că, CCM, a declarat ieri drept neconstituțională prevederile prin care profesorii de drept titulari Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

#CCM #CSM #Fadei Nagacevschi #ministrul

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.