Curs valutar
  • EUR
    21.3017
    0.5075%
  • USD
    18.0638
    0.3299%
  • RUB
    0.2447
    1.0217%
  • RON
    4.3265
    0.5455%
  • UAH
    0.6646
    0.5567%

Argumentele CCM ce au stat la baza anulării celor două Hotărâri ale Parlamentului

27 Apr. 2021, 17:44
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Petru Beregoi
27 Apr. 2021, 17:44 // Actualitate //  Petru Beregoi

Una din garanțiile independenței este inamovibilitatea mandatului de judecător al Curții Constituționale (CCM). Articolul 137 din Constituție stabilește că judecătorii Curții sunt inamovibili și independenți și se supun numai Constituției. Inamovibilitatea presupune imposibilitatea destituirii, a revocării sau a înlocuirii. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta CCM, Domnica Manole, după ce Curtea a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului prin care a fost anulată numirea ei în funcția de judecător și prin care judecător la Curte a fost numit Boris Lupașcu.

„Interdicția revocării mandatului de judecător constituțional acționează de o manieră absolută în cazul autorităților care deleagă judecători constituționali. Având în vedere acest fapt, cele două hotărâri contestate ale Parlamentului atentează la însăși esența Constituției, reconfigurând sistemul de separație și control al puterilor. Altfel spus, ele fraudează Constituția. În consecință, Curtea a declarat neconstituționale hotărârea Parlamentului privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și hotărârea Parlamentului din 23 aprilie 2021 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale”, a menționat Domnica Manole într-un briefing de presă.

Curtea precizează că hotărârile în discuție vizează o funcție de demnitate publică de rang constituțional, adică funcția de judecător constituțional. În hotărârea sa din 20 mai 2020, Curtea a reținut că este competentă să-și exercite controlul în cazul în care sunt contestate hotărâri ale Parlamentului sau decrete ale președintelui Republicii Moldova referitoare la funcții de demnitate publică de rang constituțional. Acestea sunt funcțiile prevăzute expres în Constituție sau care au un rol fundamental pentru ordinea juridică constituțională.

„În fine, apelând la argumentul reducerii la absurd, Curtea a observat că, prin utilizarea unei asemenea tehnici, Parlamentul ar putea exclude de la controlul de constituționalitate orice hotărâre a sa, golind de conținut prevederile constituționale referitoare la posibilitatea exercitării controlului de constituționalitate a hotărârilor Parlamentului. Continuând această logică, Parlamentul s-ar putea imuniza față de orice tip de control judecătoresc, constituțional sau de drept comun, coborând în derizoriu principiul separației puterilor în stat”, a notat Domnica Manole.

Potrivit ei, atât standardele privind independența judecătorilor Curții Constituționale, cât și cele privind independența judecătorilor de drept comun sunt elucidate și bine-stabilite de Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Astfel, într-o hotărâre în care a analizat organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a precizat că independența nu reprezintă un scop în sine și nu reprezintă un privilegiu personal, ci urmărește să-i asigure judecătorului protecție în vederea garantării realizării rolului său de protector al drepturilor și libertăților cetățenilor.

Într-o altă hotărâre a sa, Curtea Constituțională a stabilit că ea reprezintă un pilon al democrației și al preeminenței dreptului și contribuie la buna-funcționare a autorităților publice în cadrul raporturilor constituționale de separație, echilibru, colaborare și control al puterilor statului. Pentru a asigura supremația Constituției și separația puterilor, Curtea Constituțională trebuie să-și poată exercita funcția în mod independent față de orice altă autoritate publică.

Realitatea Live

23 Iul. 2021, 21:34
 // Categoria: Economie // Autor:  Valentina Buză
23 Iul. 2021, 21:34 // Economie //  Valentina Buză

Prin elaborarea unor politici clare, cu prioritizarea sectoarelor economiei care dispun de sustenabilitate și eficiență economică, pornind de la capacitățile și resursele de dezvoltare necesare interne, precum și reieșind din contextul regional urmează să fie realizată dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În același timp, dezvoltarea economică urmează să fundamenteze politica socială, menirea căreia este să asigure un nivel de viață decent. Aceste deziderate se regăsesc în setul de propuneri ale Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) pentru Programul de guvernare.

Urmare a scrutinului parlamentar din 11 iulie curent, CNSM face un Apel public către formațiunile politice care au acces în Parlament, și viitorul candidat desemnat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, de a contribui cu eforturi conjugate, la depășirea situației social-economice dificile din țară, creată de pandemie și îmbunătățirea vieții oamenilor, ținând cont de angajamentele asumate în Acordul de asociere RM-UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 în materie de muncă decentă și protecție socială.

Sindicaliștii consideră că doar prin implementarea unor politici coerente și echilibrate, economia țării va putea fi relansată asigurând condiții decente de viață pentru salariații din țară și membrii familiilor acestora. “Criza pandemică, fără precedent, a afectat întreaga țară, crescând vulnerabilitatea populației și diminuând activitatea economică și, cu regret, efectele acesteia încă sânt resimțite, iar întreprinderea unor măsuri urgente este mai necesară ca oricând în vederea redresării economice și sociale a țării, precum și pentru a construi o prosperitate economică de durată”, se arată în Apel.

„Apreciind dorința și deplina dedicație a partidelor politice care au acces în viitorul Legislativ, de a îmbunătăți viața în Republica Moldova, facem apel către dumneavoastră de a contribui la relansarea economiei țării și asigurarea muncii decente prin promovarea includerii propunerilor CNSM în Programul de activitate al viitorului Guvern și Planul de acțiuni de implementare al acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților și realizarea acestora”, se mai arată în Apel.

În legătură cu aceasta, CNSM a elaborat un set de propuneri care cuprinde 7 domenii de referință: 1. creșterea economică, crearea locurilor de muncă și calitatea forței de muncă; 2. consolidarea parteneriatului social; 3. combaterea pandemiei Covid-19 și relansare economică; 4. garantarea veniturilor care asigură un trai decent salariaților; 5. asigurarea securității sociale pentru populație; 6. în domeniul dreptului muncii; 7. în domeniul securității și sănătății în muncă.

CNSM consideră oportun ca Programul de activitate al noului Guvern să cuprindă un compartiment distinct întitulat „Muncă, politici salariale, securitate și sănătate în muncă, protecție socială și dialogul social”. Totodată, sindicaliștii consideră necesar ca la elaborarea Programului de activitate al Guvernului și, ulterior la implementarea acestuia, să fie asigurată respectarea prevederilor art. 371 din Acordul de Asociere RM-UE, care stipulează necesitatea menținerii nivelurilor de protecție existente.

CNSM susține că un element important în realizarea dezvoltării societății este menținerea și favorizarea dialogului și parteneriatului social în procesul de elaborare și promovare a proiectelor de documente care vizează domeniul social-economic, al muncii, precum și alte aspecte care se referă la viața oamenilor muncii și a populației în general. Prin urmare, CNSM propune reformarea structurii Guvernului prin divizarea unor ministere care includ domenii complexe de activitate și instituirea Ministerului Muncii și Protecție Sociale în vederea asigurării consolidării activității de administrare a muncii în conformitate cu Convenția OIM nr. 150 privind administrația muncii.

În domeniul garantării veniturilor salariale, CNSM propune stabilirea unui salariu minim unic pe țară la nivel de 50-60 la sută din salariul mediu pe economie, în conformitate cu recomandările Cartei sociale europene revizuite, care să asigure respectarea principiului remunerare egală pentru muncă de valoare egală, inclusiv între femei și bărbați. O altă propunere se referă la continuarea perfecționării și îmbunătățirii prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, inclusiv prin stabilirea unei singure valori de referință pentru salariile angajaților din sectorul bugetar.

CNSM subliniază că unul dintre obiectivele de bază ale statului constă în garantarea unei protecții sociale persoanelor în legătură cu producerea unor riscuri care afectează calitatea vieții populației. În acest sens este necesar crearea fondurilor de asigurări sociale de stat pe tipuri de riscuri sociale asigurate; acordarea din bugetul de stat a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani nu doar pentru persoanele neasigurate dar și cele asigurate; stabilirea pensiei minime la nivelul minimului de existență și perfecționarea mecanismului de indexare a pensiilor și altor prestații sociale.

În domeniul dreptului muncii, CNSM propune continuarea, în format tripartit, a procesului de perfecționare a Codul muncii și de racordare a acestuia la standardele internaționale în domeniul muncii (Directivele UE, Convențiile Organizației Internaționale a Muncii etc.); crearea mecanismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor individuale de muncă; instituirea completelor de judecată specializate în domeniul dreptului muncii; inițierea procedurilor privind ratificarea de noi standarde internaționale în domeniul muncii (Convențiile OIM nr. 102, 149, 168, 173, 177 și altele); instituirea fondului de garantare a creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului.

CNSM reiterează că sănătatea angajaților este una dintre problemele prioritare și o componentă importantă a potențialului forței de muncă, iar modul în care se realizează organizarea muncii, având în vedere sănătatea și securitatea muncii (SSM), sprijină obținerea unor condiții de muncă decente și maximizează capacitatea de muncă a lucrătorilor. În domeniul SSM, CNSM propune ajustarea legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă la Directivele UE și Convențiile OIM; revizuirea cadrului normativ existent în domeniul inspecției muncii pentru a asigura conformitatea cu prevederile actelor internaționale ratificate de Republica Moldova; elaborarea politicii naționale de securitate și sănătate în muncă și planului de acțiuni aferent.

Documentul integral, care cuprinde toate Propunerile Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova pentru Programul de guvernare și Planul de acțiuni de implementare a acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților, poate fi accesat aici.

 
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid