Curtea Constituțională a României se solidarizează cu instituția de peste Prut, Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM), exprimându-și susținerea pentru actuala componență a Înaltei Curți.

„Curtea Constituțională a României urmărește cu îngrijorare evoluția evenimentelor care vizează Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Ne exprimăm deplina solidaritate și empatie față de colegii noștri, membri ai Curții Constituționale. Dezaprobăm atacurile concertate la adresa Curții Constituționale și criza constituțională creată în Republica Moldova, ce urmărește a anihila eforturile de a construi, menține și consolida o democrație autentică. A îndemna la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale echivalează, fără echivoc, cu a instiga la nerespectarea legii, a statului de drept, a anula însăși esența democrației. Supremația și prevalența Constituției sunt idealuri comune ce-și găsesc izvorul în istoria noastră comună dar și în viitorul nostru european”, precizează Curtea Constituțională din România.

Amintim că, astăzi, CCM a declarat neconstituționale Hotărârile Parlamentului din 23 aprilie curent, prin care, judecătoarea Domnica Monole, a fost demisă și numit în loc un alt magistrat de către majoritatea parlamentară, PSRM-Șor-Pentru Moldova, lucru calificat ca „uzurpare a puterii de stat”, întrucât judecătorii constituționali nu pot fi demiși.

Precizăm că, și alte instituții internaționale europene, precum și Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat susținerea pentru actuala componență a CCM și a condamnat tentativa socialistă de a deturna evoluția democratică în Moldova.

#CCM #Curtea Constitutionala #Romania

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.