Dacă războiul pornit de Rusia nu se va încheia prin înlăturarea lui Putin de la putere, acesta își va pune în aplicare ambițiile teritoriale, Republica Moldova fiind una dintre ele. Este declarația lui James L. Olson, un fost ofițer de elită în Directoratul de Operațiuni al Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite (CIA).

El a menționat că planul lui Putin legat de Moldova a fost amânat din cauza problemelor mari pe care le are privind războiul din Ucraina, dar a averizat că liderul de la Kremlin încearcă, prin serviciile sale de informații, să o elimine pe Maia Sandu.

„Republica Moldova este o țară cu risc extrem. Dacă războiul nu se termină printr-o înlăturare a lui Putin, acesta se poate ușor extinde. Cunoaștem ambițiile regionale ale lui Putin. Își dorea să consolideze controlul asupra estului Ucrainei, să pună mâna pe toată coasta ucraineană a Mării Negre și să preia controlul asupra Moldovei. Pentru că Moldova e o țintă. Putin vrea Moldova, are o puternică bază de operații în Transnistria. Putin ar putea folosi Transnistria ca să atace militar Moldova. Putin încearcă, prin serviciile sale de informații, să o elimine pe Maia Sandu. Și gândiți-vă ce s-ar putea întâmpla dacă va face asta. Putin are deja un „președinte-marionetă” în Belarus, pe Lukașenko.

Dacă va pune mâna pe Moldova, Putin va înconjura 77% din Ucraina, informează fostul șef al Contrainformațiilor din CIA.

„Iar lumea trebuie să conștientizeze că Republica Moldova este într-un mare risc. Rușii i-au spus deja președintei Maia Sandu că dacă Moldova se va uni cu România sau se va alătura NATO poate avea aceeași soartă ca Ucraina. Însă planul lui Putin legat de Moldova a fost amânat din cauza problemelor mari pe care le are privind războiul din Ucraina. Însă în mod cert planul pe termen lung al lui Putin include încercuirea Ucrainei. Și asta înseamnă clar că Putin vrea Moldova”, a mai declarat el.

În opinia lui Olson, cea mai bună opțiune pentru a salva Moldova ar fi să se unească cu România.

„Cultural, etnic și lingvistic, sunteți două popoare similare. O unire a Republicii Moldova cu România i-ar asigura o mare protecție. Iar dacă Moldova ar face parte din România ar fi automat membru NATO. Sunt însă îngrijorat dacă Republica Moldova ar încerca să se alăture NATO de una singură. Pentru că acest lucru ar fi foarte provocator pentru ruși și i-ar îndemna cumva la un atac asupra Moldovei. Și cred că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să se unească cu România. Și sper că unirea Moldovei cu România se va întâmpla”, a argumentat fostul ofițer CIA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Putin #Rominia #unire

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.