Ungaria blochează aderarea Suediei la NATO din cauza nemulţumirilor pricinuite de criticile Stockholmului la adresa politicilor premierului Viktor Orban. Declarații pe subiect a făcut miercuri, 29 martie curent, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs.

Parlamentul Suediei aprobă în avans aderarea țării la NATO, în pofida blocajului turco-ungar

Ungaria nu a ratificat încă cererea Suediei de aderare la NATO din trei motive: „Stockholm subminează constant relațiile cu Budapesta, se consideră „mai presus de ceilalți” și nu dă dovadă de grijă și respect”. Acest lucru este afirmat într-un articol al consilierului guvernului maghiar Zoltan Kovacs publicat pe site-ul Guvernului – AboutHungary.

Sweden’s admission to @NATO faces challenges as we’re raising concerns over lingering grievances, including diplomatic bashing and a lack of care and respect. Bridging the gap will require significant efforts on both sides.https://t.co/GNf99R3kab

— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) March 29, 2023

În primul rând, guvernul suedez a încercat în mod repetat să lovească Ungaria, a spus Kovacs. El a amintit că actualul prim-ministru al Suediei, Ulf Kristersson, a cerut în 2021 în cadrul Uniunii Europene să facă presiuni asupra guvernului ungar și să sprijine opoziția maghiară „din ce în ce mai puternică”.

Ministrul suedez al Afacerilor UE Jessica Roswall a propus încetarea ajutorului UE pentru Ungaria, a adăugat el, iar ministrul Ocupării Forței de Muncă și Integrării Johan Persson a acuzat în mai 2022 guvernul „xenofob și naționalist” al Ungariei de încălcarea statului de drept.

În al doilea rând, a continuat consilierul, sub Suedia „tronul superiorității morale se prăbușește”. El a amintit că activiștii au ars Coranul în fața ambasadei Turciei în ianuarie, ceea ce a provocat o nemulțumire acută în rândul guvernului turc.

În al treilea rând, premierul ungar Viktor Orban a susținut aspirațiile Suediei de aderare la NATO, iar Ministerul de Externe al Ungariei a mai declarat că o astfel de decizie a Stockholmului este justificată, a spus consilierul. El a amintit că, pe fundalul deteriorării relațiilor dintre cele două țări, Budapesta a trimis o delegație la Stockholm pentru a rezolva problemele litigioase. Kovacs s-a referit apoi la un articol din ziarul Politico, care, citând sursele sale, a relatat că autoritățile suedeze au considerat vizita delegației drept o „tactică de șantaj”, și au comparat un posibil acord cu condiția maghiară cu o „răscumpărare”.

„Timpul este esențial și, din moment ce securitatea regiunii atârnă în balanță, ar fi în interesul tuturor ca suedezii să înceapă să se îndrepte către obiectivele noastre comune. Dar se pare că până acum nu își schimbă comportamentul ”, a rezumat Kovacs.

La Stockholm, ei au remarcat că Suedia și Uniunea Europeană au o poziție clară cu privire la statul de drept în Ungaria și nu există nicio legătură cu aspirația regatului la NATO. De asemenea, șeful Ministerului suedez de Externe, Tobias Billström, a subliniat că țara nu intenționează să încheie „memorandumuri speciale, acorduri speciale” cu Budapesta pentru aprobarea cererii.

Suedia şi Finlanda au cerut să adere la NATO anul trecut, după invadarea Ucrainei de către Rusia, dar procesul a fost blocat de Ungaria şi Turcia. După luni de tergiversări ale partidului de guvernământ al lui Viktor Orban, FIDESZ, parlamentul ungar a aprobat luni o lege care ratifică aderarea la NATO a Finlandei, dar legea privind aderarea Suediei continuă să fie blocată. La fel, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat săptămâna trecută că parlamentul Turciei urmează să înceapă ratificarea aderării Finlandei la NATO, dar continuă să blocheze intrarea Suediei, pe care o acuză că oferă adăpost militanţilor kurzi.

#NATO #Suedia #turcia #Ungaria

Rusia nu exclude posibilitatea unor negocieri trilaterale în luna octombrie cu privire la reglementarea conflictului din Ucraina, le-a declarat duminică reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmit știrileprotv.ro.

„Da, nu excludem această posibilitate. Vorbim în mod specific despre viitorul previzibil. Aceasta înseamnă, desigur, că nu putem exclude octombrie”, a declarat Peskov, răspunzând la întrebarea dacă ar putea avea loc negocieri în octombrie, scrie Agerpres.

Eforturile diplomatice mediate de Statele Unite au fost reluate weekendul trecut cu vizita trimișilor speciali ai președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, la Moscova și, imediat după aceea, la Kiev.

Întrebat despre această vizită, Kushner a declarat vineri, în timpul unei videoconferințe la forumul Yalta European Strategy, de la Kiev, că speră „să poată anunța în câteva săptămâni care vor fi etapele următoare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la rândul său, a declarat marți că mizează pe o reluare a discuțiilor dintre Kiev, Moscova și Washington încă din septembrie.

El a spus, de asemenea, că este pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin, în decembrie, la summitul G20 de la Miami. „Imposibil”, a declarat Kremlinul pentru AFP sâmbătă, argumentând că o astfel de întâlnire nu poate avea loc decât la Moscova.

Duminică, Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, le-a declarat reporterilor, inclusiv de la AFP, că în prezent nu există un „pachet coordonat” pe care s-ar putea baza negocierile.