„Toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate”. Este avertizarea președintelui interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ion Chirtoacă, după ce Parlamentul a numit astăzi trei membri la CSM, iar deputații PAS au precizat că astfel instituția devine funcțională.

Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Realitatea.md.

„Cât privește faptul că la moment în cadrul CSM nu sunt prezenți nici jumătate plus unul, toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate. Ori Constituția Republicii Moldova la art. 122 prevede expres că CSM este alcătuit din 12 membri și atât. În concluzie, o lege organică nu poate prevedea un alt cvorum, care urmează a fi calculat din numărul membrilor CSM prevăzuți de Legea Supremă… ”, a precizat Ion Chirtoacă.

La fel, „potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 9 din 07 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii până la formarea sa într-o nouă și deplina componenta nu poate adoptată hotărâri privind numirea, transferul, detașarea, promovarea sau aplicarea de sancțiuni față de judecători”.

„Întrunirea legală a noii componențe a CSM va avea loc doar atunci când se vor alege 6 membri de către Adunarea Generală a Judecătorilor și numirea a 6 membri laici de către Parlament. Până atunci este aplicabil art. 15 alin. (12) din Legea nr26/2022, care fac trimitere la dispozițiile Codului administrativ care reglementează emiterea actului administrative individuale. Astfel, în HCC la care am făcut trimitere se precizează că până la întrunirea noii componente a CSM se vor aplica prevederile Codului administrativ. Art. 133 din Codul administrativ prevede clar ca cvorumul este de jumate plus unul din membrii săi. Iar pentru adoptarea hotărârii este necesar de o majoritate simplă. Curtea Constituțională anume în acest fel a reglementat lucrurile, pornind de la faptul ca în CSM activau 7 membri, 6 judecători și 1 profesor, adică exista un cvorum de 50 plus unul. În concluzie CSM nu este funcțional deoarece nu are un conform de 50 plus unul, adică 7 membri. O altă logică a lucrurilor este în afara spiritului și loialității constituționale, transformând CSM în organ exclusiv politic. Societatea civilă din CSM are rolul de contrapondere, de excludere a corportivizmului judiciar, dar nu invers”.

De asemenea, Chirtoacă a ținut să precizeze și următoarele:

„Este important sa menționăm prevederile legale privind cvorumul în cadrul CSM. Astfel potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) Cod administrativ „Organul colegial acționează legal daca sunt prezenți jumătate plus unul din membrii săi, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel”. Subsecvent potrivit art.15 alin.(2) al legii nr.947 / 1996 cu privire la CSM stipulează că „Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art.18 alin.(1) (adică cînd este recuzat sau când se abține). Standardul internațional din domeniu cât și jurisprudența CtEDO cauza Volkov vs. Ucraina, chestiunile ce privesc cariera judecătorilor se iau cu participarea cel puțin jumătate de membri CSM judecători de carieră”, a conchis Chirtoacă.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) devine funcțional și urmează să se întrunească în următoarele zile în ședință. O spun deputații PAS, după ce Parlamentul a numit astăzi, 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului CSM. Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul a numit astăzi, 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#CSM #judecatori #parlament #sedinta

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.