După ce a cerut anexarea teritoriilor din vechiul regat al României care sunt acum în Ucraina, senatoarea Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege pentru unirea României cu Republica Moldova. Mai mult, senatoarea invitată frecvent de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, susține că România ar trebui să negocieze acest lucru la pachet cu anexarea teritoriilor din Ucraina, scrie presa de peste Prut.

Ucraina a anunțat deja că inițiază impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei Diana Şoşoacă, ca „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

FOTO Senatoarea Diana Șoșoacă a fost inclusă în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”

Ce scrie în legea depusă de Șoșoacă

Senatoarea Diana Șoșoacă, ce conduce acum partidul S.O.S. România, a depus vineri, la Senat, propunerea legislativă intitulată „Lege privind unirea României cu Republica Moldova” și a solicitat adoptarea acesteia în procedură de urgență.

Textul propunerii legislative este următorul:

„Art. 1: Parlamentul României reiterează atașamentul faţă de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice.

Art. 2: Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova.

Art. 3: Parlamentul României abilitează guvernul țării sa înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autorităţile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova.

Art 4: După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U, U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

„Niciodată nu am fost la masa tratativelor, ci mereu am suportat deciziile altora. În contextul actual, când deja se preconizează negocieri pentru refacerea unor mari teritorii din interese economice și politice, România trebuie să își joace cartea inteligent, cu mult curaj și aplomb, alături de marile puteri. Demersul subsemnatei deschide negocierile la masa mai marilor lumii, pentru reîntregirea României mari, prin unirea cu Republica Moldova și a teritoriilor deținute ilegal de Ucraina, mai ales în virtutea Rezoluției Congresului American 148 din 28 iunie 1991 care menționa sprijinul pentru recuperarea Bucovinei de Nord”, a scris Diana Șoșoacă în expunerea de motive.

Șoșoacă a cerut recent prin lege și anexarea unor teritorii din Ucraina. Kievul a decis să anunțe sancțiuni împotriva ei

Senatoarea Diana Șoșoacă a cerut și anexarea prin lege a teritoriilor din vechiul regat al României, care acum sunt în Ucraina. Șoșoacă a depus la jumătatea lui martie un proiect de lege care prevede denunțarea de către țara noastră a „Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”.

Proiectul de lege „pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” depus de Șoșoacă prevede:

„Articolul unic se transformă în Art. 1. După Art. 1 se introduc următoarele articole:
Art. 2 – În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștințare de cel puțin 1 an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
Art. 3 – România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
Art. 4 – După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

Drept reacție, la câteva zile după, Ucraina a anunțat că inițiază impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei Diana Şoşoacă, ca „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

„Senatorul Parlamentului României Diana Şoşoacă a inițiat un proiect de lege prin care se propune anexarea de către România a unei părți a regiunii de sud a Ucrainei. Prin acest demers, politicianul marginal încearcă să „recupereze identitatea culturală a populației românești”.
Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România.
MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

#Diana Şoşoacă #Ucraina #Unirea

Protestele din regiunea transnistreană sunt organizate de serviciile speciale locale, probabil la indicația politehnologilor de la Kremlin. Declarația îi aparține analistului politic Ion Tăbârță, care a făcut-o în emisiunea „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

„Realitățile s-au schimbat. Acestea sunt proteste organizate, pseudoproteste, în spatele cărora stau serviciile speciale din regiune. Probabil, la indicația politehnologilor de la Kremlin, altfel nu se poate. Când KGB-ul sau MGB-ul îți organizează un protest, nu mai e protest. E o acțiune împotriva Chișinăului”, a spus analistul.

Tăbârță a descris participarea locuitorilor la astfel de evenimente drept „voluntar-forțată”. El consideră că Tiraspolul și-a pierdut deja unul dintre principalele instrumente de presiune asupra malului drept al Nistrului, dependența energetică.

Analistul a amintit că, în perioada sovietică, principalul nod energetic pentru Moldova și regiunea Odesa se afla pe malul stâng. Această infrastructură i-a permis mult timp Tiraspolului să influențeze Chișinăul.

„Acum, această pârghie principală nu mai există. Da, ei pot continua să hărțuiască școlile cu predare în limba română și fermierii, dar nu mai e pârghia puternică prin care puteau impune decizii Chișinăului”, a subliniat Tăbârță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, la Tiraspol a fost organizat un miting împotriva a ceea ce administrația locală numește „presiune economică” din partea Chișinăului. Înainte de miting, au apărut informații că bugetarii, angajații întreprinderilor și elevii sau studenții au fost obligați să participe. Potrivit IPN, studenții au fost amenințați cu probleme la examene și evaluări, iar angajații, cu sancțiuni disciplinare și concediere.

Biroul Politici de Reintegrare a calificat mitingul drept manipulare politică și încercare de a crea impresia unui sprijin popular pentru acuzațiile aduse Chișinăului. Reprezentanții instituției au subliniat că, în condițiile limitării libertăților civile, o astfel de acțiune nu reflectă voința liberă a locuitorilor regiunii.