Compania-mamă a Facebook și Instagram, Meta, se pare că ia în considerare interzicerea publicității politice în Europa la nivelul întregii companii, pe fondul temerilor că ar putea întâmpina dificultăți în respectarea noilor legi europene privind campaniile electorale, scrie presa internațională.

Factorii de decizie politică de la Bruxelles propun norme care ar obliga grupurile tehnologice online, inclusiv Facebook și Google, să divulge informații despre reclamele politice, inclusiv cât au costat, cine a plătit pentru conținut și câte persoane le-au vizualizat.

Aceste propuneri au provocat îngrijorare în rândul directorilor Meta, care sunt îngrijorați de cât de largă ar putea fi definiția anunțurilor politice și de cât de greu ar putea fi să se conformeze regulilor, potrivit Financial Times.

Meta – care este condusă de Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul general – se gândește acum dacă ar fi mai ușor să refuze toate reclamele plătite pentru campanii politice pe platformele sale pentru a evita să se supună legislației UE.

Impact financiar semnificativ pentru Meta

Corporația se numără printre o serie de companii de social media, inclusiv Twitter, care s-au confruntat cu critici pentru că au permis utilizatorilor să răspândească dezinformări și teorii ale conspirației pe platformele lor după alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, ceea ce a generat temeri cu privire la modul în care alegătorii ar fi putut fi manipulați de acest conținut.

Facebook, în special, a fost criticată după ce s-a constatat că datele utilizatorilor au fost folosite de agenți ruși în acel an pentru a manipula alegerile – fapte care au ieșit la iveală prin scandalul Cambridge Analytica. Firma de consultanță politică, acum dispărută, a folosit datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook fără consimțământul acestora pentru a ajuta clienții să direcționeze reclamele politice.

Deși inițial șefii Meta au rezistat presiunii de a verifica faptele din publicitatea politică, a continuat să suspende temporar reclamele de campanie pe site-ul său în perioada premergătoare unor alegeri importante, inclusiv votul prezidențial din SUA din 2020.

Decizia de a interzice reclamele politice în UE nu ar avea neapărat un impact financiar semnificativ, având în vedere că se spune că publicitatea politică reprezintă o proporție relativ mică din veniturile companiei.

Datele colectate de grupul de cercetare Insider Intelligence au declarat că publicitatea politică în SUA, care este una dintre cele mai mari piețe ale Meta, a generat venituri de 800 de milioane de dolari între 2019 și 2020, reprezentând mai puțin de 1% din totalul veniturilor din publicitate. Meta a raportat profituri de 29 de miliarde de dolari în 2020.

#Meta #publicitate politica

O nouă platformă lansată în România le oferă oamenilor posibilitatea de a adopta o oaie, un pom fructifer sau un stup de albine și de a primi periodic acasă produse precum brânză, fructe, gemuri și miere. Prin intermediul platformei Hambar, clienții pot plăti în avans pentru produsele pe care urmează să le primească în lunile următoare, susținând astfel micii producători locali, notează Antena 3 cu referire la Economica.

Proiectul Hambar a fost lansat de Alin Șerban, fost CEO al platformei tazz by eMAG, devenită apoi Wolt România, împreună cu Călin Costinaș, fost deputy CEO al Profi.

Conform surselor citate, platforma funcționează ca un marketplace care conectează direct micii producători locali cu consumatorii din România și din străinătate. Apare posibilitatea ca oamenii să plătească în avans pentru producția unui animal sau a unui pom fructifer, urmând să primească produsele pe parcursul mai multor luni.

„Avem un program de adopții. Și o să vreți să adoptați o oaie și o să primiți brânza de la oaie, respectiv, în timp de șase luni. Adoptați un copac și o să primiți fructele, o să primiți gemuri. O vacă și multe, multe alte lucruri. Un stup. Și toate lucrurile astea o să le facem relativ repede. Sperăm să avem prima adopție de o oaie cel mai târziu în noiembrie. Se face primul test”, a declarat Alin Șerban.

Cum funcţionează ”adopţia”

Programul testat în această toamnă ar urma să se extindă în anul 2026.

„Vrem să dezvoltăm o chestie pentru anul următor cu multe, multe adopții. Adopția o să funcționeze foarte simplu. De exemplu, un cioban are o mie de oi. Vrem să mergem la el, să-i fotografiem 100 de oi, vrem să le dăm un nume și fiecare să-și adopte oaia respectivă și să plătească în avans producția pentru 15 kg de brânză, sau 6 kg, sau 10 kg, sau 12, cât vrea fiecare”, a mai explicat antreprenorul.

După plată, clientul va primi lunar un colet cu produsele aferente adopției. De asemenea, programul pune la dispoziţie şi opţiunea de a oferi o adopţie drept cadou altcuiva.

Producătorii ar urma să-şi listezele produsele în platformă, stabilesc prețurile și cantitățile disponibile, iar comenzile plasate de consumatori ajung direct la ei.

„E marketplace 100%. Asta înseamnă că noi nu avem stocuri, noi nu controlăm prețurile, clienții dau o comandă, comanda ajunge la producătorul local, producătorul local setează prețurile, el ambalează în ambalajele noastre și cheamă curierul pentru național, curierul pentru străinătate, automat, doar apasă pe un buton și practic de acolo direct se livrează în România sau în străinătate”, a mai spus Șerban.