Maia Sandu a participat luni la trilaterala de la București – întrevederea comună cu liderul de la Cotroceni Klaus Iohannis și cancelarul german Olaf Scholz. În cadrul discursului susținut după discuții cu oficialii, șefa statului a mulțumit Bucureștiului și Berlinului pentru suport.

Președinta a vorbit despre problemele energetice ale țării, menționând că autoritățile acționează pentru a ne interconecta cât mai rapid la rețeaua europeană. Ea s-a mai referit la integrarea țării în UE, criza refugiaților și provocările pe care le avem din cauza războiului în Ucraina.

Totodată, Sandu a rostit cuvinte de recunoștință și armatei controlate de Kiev. În opinia sa, aceasta apără și Moldova, care, alături de Ucraina, stă la straja securității a circa 1200 de kilometri de hotar european.

Discursul integral al președintei

Vă mulțumesc pentru invitația de a mă alătura discuțiilor în format trilateral, cu România și Germania, aici, la București.

Este foarte important pentru noi și mă bucur că Republica Moldova este partener de dialog cu România și Germania. Proiectele pe care le realizăm împreună vor aduce beneficii reale pentru cetățeni și ne vor ancora puternic în spațiul european.

Vineri, la invitația Președintelui Zelenskyy, am participat la summitul de la Bucea, eliberată acum un an de sub ocupația trupelor ruse. Moldova sprijină crearea unui Tribunal internațional special care va investiga și urmări penal agresiunea și crimele comise de Rusia în Ucraina. Vom fi alături de Ucraina și o vom sprijini până la victorie.

Republica Moldova este protejată astăzi de scutul eroilor ucraineni. Europa este puternică datorită unității și a fermității cu care apără pacea și viața oamenilor.

Republica Moldova este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei, afectat de război, dar și de atacuri hibride, orchestrate de la Kremlin, menite să ne slăbească determinarea de a rămâne parte a lumii libere. Iar sprijinul partenerilor noștri, în special al Bucureștiului și Berlinului, este foarte apreciat.

Vă mulțumim pentru susținerea de care dați dovadă pentru pacea, bunăstarea și viitorul nostru european. La rândul ei, Republica Moldova asigură – împreună cu Ucraina – securitatea a peste 1,200 km de hotar european.

Unii au dorit ca Moldova să cadă și, astfel, să slăbească Ucraina și Uniunea Europeană. Moldova se ține dreaptă. Cetățenii noștri nu doar au rezistat unei perioade foarte grele, ci am devenit mai puternici. Am fost casă pentru sute de mii de refugiați, am scăpat de șantajul rusesc al gazului, am ajutat oamenii să-și plătească facturile prea mari la energie. Și, cel mai important, am rămas de partea valorilor europene, a libertății și democrației. Moldova a arătat lumii întregi că suntem o țară europeană, care contribuie la o Europă mai puternică.

Vom continua să asigurăm independența energetică a țării noastre și să ne conectăm la infrastructura europeană de transport, iar România și Germania ne sunt importanți parteneri de dezvoltare pentru realizarea acestor obiective.

Ne susțineți în procesul de transformare a țării; noi, la rândul nostru, oferim oportunități pentru investiții importante, în creșterea economiei noastre și în dezvoltarea comunităților locale. Sprijinul bugetar de urgență, oferit de București și Berlin iarna trecută, ne-a permis să fim alături de cei mai vulnerabili cetățeni în lunile de iarnă.

Domnule Președinte, domnule Cancelar federal, vă transmit recunoștința mea și a concetățenilor mei pentru sprijinul acordat, care ne-a arătat încă o dată că nu suntem singuri. Acest lucru înseamnă Uniunea Europeană – să ai prieteni pe care te poți baza.

În marea familie europeană – acolo merge Republica Moldova și vă suntem recunoscători pentru susținerea acordată parcursului nostru spre aderarea la UE. Mizăm și în continuare pe ghidarea și sprijinul țărilor voastre pentru obținerea inițierii negocierilor de aderare la UE.

Vreau să mulțumesc României pentru propunerea creării unui regim de sancționare împotriva celor care vor să destabilizeze Republica Moldova și contăm pe sprijinul celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

În pofida provocărilor fără precedent cu care se confruntă acum Republica Moldova, noi continuăm implementarea reformelor. În acest an, prioritățile noastre sunt reconstrucția economiei, securitatea energetică și consolidarea securității statului, reformarea justiției și îmbunătățirea nivelului de viață în localitățile Moldovei.

Apreciem aici inițiativa comună a Germaniei, României și Franței de a crea o Platformă de Sprijin pentru Moldova, pentru ajutarea țării noastre în depășirea crizelor cu care ne confruntăm.

Cele trei ediții ale Platformei au adus împreună zeci de țări și organizații internaționale, care și-au anunțat sprijinul pentru Republica Moldova. Mizăm în continuare pe sprijinul partenerilor. Următoarea ediție a Platformei va avea loc, în această toamnă, la Chișinău.

Pe 1 iunie, Republica Moldova va găzdui reuniunea Comunității Politice Europene. Evenimentul va întruni 50 de șefi de state și de guverne din Europa și lideri ai Uniunii Europene.

Pentru noi, găzduirea acestui summit este o reconfirmare a angajamentului Moldovei față de valorile europene, dar și a rolului țării noastre în găsirea unor soluții sustenabile pentru provocările cu care ne confruntăm astăzi cu toții. Domnule Președinte, domnule Cancelar federal, pe 1 iunie, vă aștept la Chișinău.

În vremuri dificile, în care valorile noastre sunt atacate și puse la îndoială de regimuri autoritare, țările democratice trebuie să lucreze împreună și să se ajute reciproc. Moldova va fi în continuare un apărător al libertății și demnității umane și un partener sigur în regiune. Împreună suntem mai puternici. Transparența, deschiderea și umanitatea vor învinge frica, neîncrederea și tirania și vor oferi oamenilor șansa de a trăi în libertate, siguranță și bunăstare.

#discurs #Iohannis #Sandu #Scholz #trilaterala de la București

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.