Republica Moldova a devenit unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor Iohannis-Scholz la București. România și Germania sunt pregătite să ne ofere suport în domeniile unde se aplică reforme, în economie, în energetică, dar și în apărare.

„Împărtășim o viziune comună și cu privire la valențele strategice ale extinderii spre Est a Uniunii. Am evidențiat sprijinul pe care România îl acordă pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei. (…) Discuțiile noastre au vizat, totodată, posibilitățile de creștere a sprijinului României şi al Germaniei pentru partenerii estici, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în cadrul NATO, mai ales pentru Ucraina și Republica Moldova. Am subliniat, în special, că este foarte important să sprijinim substanțial stabilitatea și reziliența Republicii Moldova în faţa de provocărilor securitate cu care se confruntă, inclusiv în plan energetic”, a declarat Iohannis după întrevedere.

Președintele român a vorbit despre faptul că Bucureștiul va sprijini cât este nevoie Chișinăul. Conform lui, România este preocupată de ce se întâmplă în Republica Moldova și drum ne afectează urmările războiului din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, cancelarul Germaniei a punctat că Berlinul are deja parteneriat cu Chișinăul, iar acesta va continua. Totodată, el a mai vorbit despre problemele energetice ale Republicii Moldova, punctând că trebuie să devenim mai puțin dependenți în acest domeniu.

„Cred este mult mai mult decât un simbol, este o expresie a unui parteneriat deja existent în Realitate. Vom continua. România joacă un rol important. Noi din Germania putem doar să ajutăm. Este normal să putem ajuta Republica Moldova să nu mai depindă de gaze și energie din altă parte. Au fost făcute multe și în viitor trebuie de avut în vedere acest lucru”, a spus Scholz.

Cei doi lideri urmează să aibă după amiază o întrevedere trilaterală cu Maia Sandu. Președinta se află într-o vizită oficială la București și a fost primită dimineața la Casa Regală, iar la ora 16:00 ajunge la Cotroceni.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Iohannis #Sandu #Scholz #sprijin pentru Moldova #trilaterala de la București

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.