Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2022, prima scădere din ultimii opt ani, respectiv din 2015, când a început trendul ascendent. Potrivit datelor publicate marţi, 4 aprilie curent, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), preţurile locuinţelor au consemnat un declin de 1,5% în trimestrul patru din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, înregistrând un avans de 0,6%.

În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul patru din 2022, urcând cu 3,6% şi, respectiv, 2,5%, comparativ cu perioada similară din 2021.

Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după trimestrul doi din 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul patru din 2022, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 – 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile până în trimestrul doi din 2022.

De asemenea, în trimestrul trei din 2022, preţurile locuinţelor au crescut în acelaşi ritm cu cel al chiriilor (un avans de 0,7% la ambele categorii, comparativ cu trimestrul doi din 2022).

Din 2010 până în trimestrul patru din 2022, chiriile au crescut cu 19%, iar preţurile locuinţelor cu 47%.

Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria.

Când comparăm trimestrul patru din 2022 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 18 state membre UE. Preţurile locuinţelor au crescut în 24 de state membre UE şi au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (199%), Ungaria (174%), Lituania (142%), Luxemburg (136%), Letonia (133%), Austria (126%) şi Cehia (125%) şi Austria (121%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 14%), Italia (minus 9%) şi Cipru (minus 4%).

În România, creşterea a fost de aproape 25%. Când comparăm trimestrul patru din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 state membre UE şi au scăzut doar în Grecia (minus 22%). Cea mai semnificativă expansiune a fost în Estonia (216%) şi Lituania (160%). În România, creşterea a fost de peste 25%.

#apartamente #Eurostat #prețuri #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.