Ucraina va întoarce Crimeea în cinci-șapte luni, după care va dărâma podul din Crimeea și va căuta să elimine tot ce este rusesc acolo. Acest lucru a fost declarat într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă din Ucraina de Mihail Podoleak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski.

„Cu siguranță, într-un timp foarte scurt, din punct de vedere istoric, este foarte puțin – șase sau cinci, sau șapte luni – vom fi în Crimeea. Poate că acest lucru este prea optimist, dar acesta este optimism care se verifică matematic”, a declarat el.

Potrivit lui Podoleak, Rusia nu are suficiente resurse pentru a ține situația sub control. „Logica războiului este absolut evidentă și putem vorbi cu siguranță despre realitățile Crimeei de pe terasamentul din Ialta. Și putem vorbi cu siguranță despre viitorul absolut eficient al Crimeei”.

În același timp, el a subliniat că nu va exista un război pentru Crimeea ca teritoriu separat ocupat al Ucrainei de către Rusia, ci „va fi un război pentru dreptul la existența unei lumi democratice”.

„Acesta nu este un război pentru teritoriu, teritoriul este doar unul dintre elemente. Astăzi există un război pentru dreptul de a exista al lumii civilizate. Și în această lume civilizată nu este loc pentru Rusia, în această formă. Și, prin urmare , desigur, războiul va continua până când va fi eliberat întregul teritoriu al Ucrainei”, a declarat Podoleak.

După cum s-a raportat, Consiliul Național de Securitate și Apărare elaborează deja un plan care va fi utilizat în timpul dezocupării Crimeei ucrainene. Include 12 etape.

Întrebat ce vor face autoritățile ucrainene după aceea, Podoleak a spus că unul dintre obiective ar fi „eradicarea a tot ce este rusesc”.

„Trebuie să închidem complet tot ce privește spațiul cultural rusesc de acolo. Tot ce este rusesc trebuie eradicat. Ar trebui să existe doar spațiu cultural ucrainean sau spațiu cultural global”, crede el.

Crimeea a devenit parte a Rusiei în urmă cu nouă ani. Apoi a avut loc acolo un referendum, în urma căruia peste 95% dintre cei veniți la secțiile de votare au votat pentru ca regiunea și orașul Sevastopol să se alăture Rusiei. Autoritățile din Ucraina și țările occidentale consideră incidentul o anexare și nu recunosc rezultatele votului. Președintele Vladimir Putin a subliniat în repetate rânduri că problema proprietății peninsulei este închisă.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat încă în vara lui 2022 că țara este pregătită să returneze Crimeea „prin orice mijloace”. Șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirill Budanov, a recunoscut că acest lucru s-ar întâmpla „într-un mod combinat – prin forță militară și diplomație”.

La începutul lunii februarie, surse Politico au raportat că Departamentul de Apărare al SUA se îndoia de capacitatea Kievului de a ataca Crimeea cu succes în viitorul apropiat, deoarece victoria Forțelor Armate ale Ucrainei nu putea fi garantată într-o astfel de dezvoltare a evenimentelor. Potrivit ziarului, secretarul de stat american Anthony Blinken consideră că încercarea Ucrainei de a returna peninsula va fi o „linie roșie” pentru Moscova. Cu toate acestea, deja pe 24 februarie, la aniversarea izbucnirii ostilităților, Zelensky a spus că Kievul se pregătește pentru un atac asupra Crimeei „din punct de vedere moral și tehnic”.

Ca răspuns la aceasta, șeful Crimeei, Serghei Aksyonov, a spus că președintele Ucrainei „nu va vedea peninsula ca pe propriile sale urechi”. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că un posibil atac ucrainean asupra Crimeei va deveni „evident” baza pentru utilizarea tuturor mijloacelor de protecție, inclusiv „a celor prevăzute de fundamentele doctrinei descurajării nucleare”. ” „O încercare de a separa o parte a statului înseamnă că aceasta este o încălcare a existenței statului în sine”, a menționat politicianul.

Cea mai recentă versiune a doctrinei nucleare a fost aprobată în vara anului 2020. El enumeră patru condiții în care o țară poate folosi o armă nucleară; una dintre ele este agresiunea împotriva Rusiei cu folosirea armelor convenționale, când însăși existența statului este amenințată.

#Crimeea #Mihail Podoleak

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu