Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind suspendarea demisiilor judecătorilor Curții Supreme de Justiție este obligatorie. O spune ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, potrivit căreia prin această decizie temporară statul vrea să asigure funcționalitatea Curții Supreme de Justiție pentru a continua reforma sistemului. Ministra Justiției spune că a discutat cu judecătorii demisionari ai CSJ, iar unii dintre ei s-au conformat deciziei de suspendare a demisiilor, notează ipn.md.

Potrivit deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, cererile de demisie ale unor judecători de la Curtea Supremă de Justiție au fost suspendate pe un termen de 30 de zile. Ministra Justiției spune că decizia este una atipică și vine să asigure funcționalitatea instituției care are menirea să examineze contestațiile judecătorilor care nu au trecut evaluarea comisiei pre-vetting. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, în lipsa judecătorilor CSJ, există riscul ca Adunarea Generală a Judecătorilor să nu-și numească membrii în componența CSM nici la ședința din 28 aprilie.

„Această decizie a fost adoptată în contextul stării de urgență, urmare a blocajelor din sistemul justiției. Noi ne-am gândit în primul rând la interesul public, la funcționalitatea Curții Supreme de Justiție care este unica instanță supremă pe rolul căreia se află spre examinare multe dosare de importanță majoră, fiind vorba și de contestațiile depuse împotriva deciziilor comisiei de pre-vetting. Dacă la CSJ nu este un număr suficient de judecători este în pericol examinarea contestațiilor până la ședința Adunării Generale a Judecătorilor preconizată pentru 28 aprilie”, a spus ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moranu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.

Ministra Justiției spune că deși deciziile CSE sunt obligatorii, unii dintre judecătorii demisionari ai CSJ s-au conformat deciziei, alții refuză examinarea dosarelor.

„Decizia CSE a fost adoptată vineri, iar luni am avut o discuție cu judecătorii Curții Supreme de Justiție și am discutat modalitatea de executare a acestei decizii. Unii dintre judecători au avut opinii diferite cu privire la legalitatea acesteia. Noi am spus că deciziile CSE sunt obligatorii. A doua zi s-au format anumite complete de judecată. Ei se prezintă la serviciu, dar au o reticență în a examina dosare. Din punctul de vedere al statului noi vrem să epuizăm toate modalitățile legale de a asigura funcționalitatea instituției. Faptul că unii nu se conformează deciziei CSE este regretabil. Dar asta ne spune mai multe lucruri despre responsabilitatea lor”, a mai spus ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Adunarea Generală a Judecătorilor a fost convocată la data de 17 martie. La ședință urmau să fie aleși membrii Consiliului Superior al Magistraturii din partea judecătorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Magistrații au decis să amâne ședința pentru 28 aprilie, așteptând rezultatele contestațiilor depuse de judecătorii care nu au trecut evaluarea comisiei pre-vetting. Pe de altă parte, majoritatea judecătorilor CSJ, inclusiv cei care au pe rol contestațiile respective, și-au prezentat demisia. O decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale i-a obligat să-și continue activitatea timp de o lună.

#CSJ #DSE #legea pre-vetting #magistrati #Veronica Mihailov-Moraru

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.