Luptătorii moldoveni au dat tot ce au mai bun în această sâmbătă, în cadrul unei noi gale FEA, organizată într-o cușcă improvizată la Futsal Arena FMF, din comuna Ciorescu. Evenimentul a fost format din 17 lupte spectaculoase, inclusiv două piramide după regulile K-1, în categoriile de 71 și 77 kg, care au determinat pretendenții la luptele de titlu.

Principalul eveniment al serii a fost lupta pentru titlul în categoria de 65 kg, care a devenit vacantă după ce Stanislav Reniță a refuzat să o apere. Lupta i-a pus față în față pe moldoveanul Dumitru Sîrbu și românul Adrian Maxim.

În urma celor cinci lupte, Sîrbu a devenit noul campion FEA Championship în versiunea K1.

„Am demonstrat că sunt cel mai bun în categoria 65 kg. Urmează deja odihna binemeritată și așteptarea unor noi provocări”, a spus campionul Dumitru Sîrbu.

Centura de campion în versiunea MMA, categoria 66 kg i-a revenit moldoveanului Nicolae Hantea, care l-a învins pe oponentul său din Turcia.

„Am scos-o în capă cu FEA Championship TAKE OFF. Lupte foarte interesante – toate bune, tari, spectaculoase, tehnic construite. Main-eventul a fost format din patru lupte. Avem patru finaliști: Petrișor – campionul grand prix-ului, care împruenă cu Vitalie Matei se va duela pentru centura în categoria 71 kg. Îl avem pe Artiom Livadari, al doilea câștigător al grand prix-ului, care cred că iarna viitoare îl va întâlni pe Constantin Rusu, care va trebui să-și apere centura. Ne așteaptă o toamnă și o iarnă incendiară”, a declarat președintele asociației FEA, Dorin Damir.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În turneele de piramidă, în categoria 71 kg, românul Călin Petrișor a trecut de Samet Erdemir și de moldoveanul Vitalie Panaite, calificându-se în lupta pentru titlu, care va avea loc la toamnă.

„A fost o onoare pentru mine să lupt în această gală, care este una dintre cele mai tari din Europa. M-am simțit foarte bine în ring și am dat tot ce am avut mai bun. Urmează Vitalie Matei, în toamnă”, a spus Cătălin Petrișor.

Într-o altă piramidă, în categoria 77 kg, moldoveanul Artiom Livadari l-a învins pe românul Angel Cardos și turcul Mehmet Ali Meric.

„Sunt extrem de mândru și bucuros pentru mine și echipa noastră. Au fost două lupte extrem de grele. Am luat revanșa de la turc – asta e câștigul la care puteam doar să visez. La toamnă – centura”, a menționat Livadari.

#campion #declaratii #FEA #lupte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.