43 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate sâmbătă, 12 iunie 2021, în Republica Moldova, în urma efectuării a 5.762 de teste, dintre care 379 – teste Rapid – Antigen. Niciunul nu este de import și niciunul în rândul lucrătorilor medicali. Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țară a ajuns la 255.758.

Alte 93 persoane au fost vindecate. În total, 248.594 persoane au fost tratate de COVID-19.

Totuși, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 196 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 55 în stare extrem de gravă (13 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19, se află 692 persoane, iar 14.682 – sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) a anunțat despre înregistrarea a trei decese provocate de COVID-19:

Deces 6.150: Femeie de 88 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, obezitate.

Deces 6.151: Bărbat de 60 de ani din r. Căușeni, internat în SR. Căușeni.

Deces 6.152: Femeie de 78 de ani din or. Căușeni, internată în SR. Căușeni.

Amintim că, în prezent, are loc procesul de vaccinare împotriva acestui virus. Până acum, MSMPS spune că au fost administrate 528.421 de doze. Deja 145.618 de persoane au fost vaccinate cu două doze.

#COVID-19 #vaccinare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.