Astăzi, 13 iunie 2021, se împlinesc 80 de ani de la primul val de deportări din Basarabia. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, zeci de mii de familii au fost ridicate cu forţa de NKVD-ul sovietic, urcate în trenuri şi deportate în Siberia şi Kazahstan. Unii deportaţi au reuşit să se întoarcă acasă, alţii însă nu au supravieţuit represiunii.

În memoria celor trecuţi prin calvarul deportărilor, șeful statului, Maia Sandu, dar și prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi au depus flori la monumentul victimelor deportărilor staliniste instalat în scuarul Gării Feroviare.

„E de datoria noastră să păstrăm vie memoria și să transmitem această memorie noilor generații. E de datoria noastră să educăm tinerii în spiritul valorilor democratice, al respectului reciproc și al curajului de a-și apăra drepturile în fața oricăror impulsuri totalitare. E important să ținem minte că libertatea de care ne bucurăm astăzi ne-a costat zeci şi sute de mii de vieţi şi destine frânte. Libertatea este un dar, pe care l-am plătit scump, de aceea, trebuie să o păstrăm cu sfinţenie. Doar preţuind libertatea, putem să ne tămăduim rănile trecutului şi să mergem mai puternici într-un viitor pașnic, prosper și european”, a spus Maia Sandu.

Evenimentul poate fi urmărit live pe Rlive.md.

https://rlive.md/evenimentul-de-comemorare-a-80-de-ani-de-la-primul-val-de-deportari-13-iunie-1941/

Deportările staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei au început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la aproape un an după ce URSS-ul ocupase teritoriile României. Structurile NKVD-iste au dat buzna în casele gospodarilor, i-au ridicat împreună cu toată familia şi i-au îmbarcat în vagoane marfare fără apă şi fără mâncare.

Drumul spre Siberia a durat două-trei săptămâni, iar la fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care erau îngropate în pripă sau lăsate să fie devorate de animale. Potrivit estimărilor istoricilor, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost deportate în jur de 30 de mii de persoane.

#comemorare #deportari #eveniment

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.