În ajun de 9 mai, Curtea Constituțională (CC) a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac.

Adițional, cu un demers la CC, s-a adresat și „o persoană care a fost sancționată pentru utilizarea panglicii bicolore negru-oranj”, anunță Domnica Manole.

„Curtea Constituțională hotărăște: 1. Se admit parțial sesizările depuse de domnii deputați Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, și sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de domnul Ion Pîntea, parte în dosar… 2. Se declară neconstituțional textului care pot fi confundate cu acestea din definiția „activitate extremistă” reglementată de art.1 din Legea 54 din 21 februarie 2023, privind contracararea activității extremiste. 3. Se recunosc constituționale articolul 365 cu semnul 5, din codul Contravențional și prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activității extremiste, care au fost introduse prin Legea nr. 102 din 14 aprilie 2022, cu excepția celor menționate la punctul 2 din dispozitiv în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, a precizat președinta CC, Domnica Manole.

În continuare, Domnica Manole a explicat că:

„Curtea a constatat că utilizarea unor atribute sau simboluri echivalează cu exprimarea unei opinii sub forma discursului simbolic, iar interdicția de a le utiliza limitează dreptul la libertatea de exprimare. Prin urmare, Curtea a trebuit să examineze dacă măsura care limitează exercițiul dreptului la libera exprimare este clară, dacă urmărește un scop legitim și dacă este proporțională scopului legitim urmărit… De asemenea, legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului. Având în vedere complexitatea și multitudinea situațiilor care pot apărea în practică, Curtea a reținut că stabilirea unei liste exhaustive a situațiilor neinterzise nu este aptă să asigure un echilibru corect. Curtea a admis că unele din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Astfel, legea, așa cum este reglementată, prevede sancțiuni atât pentru situațiile în care simbolurile interzise sunt utilizate fără intenția de a propaga acțiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității, cât și pentru situațiile în care se urmărește transmiterea mesajelor care nu pot fi tolerate într-o societate democratică”, a conchis Manole.

Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Amintim că în luna aprilie 2022, Parlamentul a aprobat o modificare a legislației care interzice utilizarea literei Z, folosită în calitate de simbol al armatei ruse și a panglicii Sfântului Gheorghe. Mai exact, panglicile, semnele, literele sau combinațiile acestora, ce sunt folosite în calitate de elemente distinctive ale agresiunii militare ruse din Ucraina, sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După adoptarea acestei legi, fostul președinte al țării, pro-rusul, Igor Dodon, a declarat că va sfida legea, iar la 9 mai va purta în piept „panglica Sfântului Gheorghe”.

Conform legii, pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.

#CC #hotarare #panglica sfantul Gheorghe

Agresorul de la Măgdăcești dormea în mașină și locuia periodic la rude. Ministrul Justiției Vladislav Cojuhari a explicat că persoana nu avea interdicție să părăsească țara și informa responsabilii de la Inspectoratul de Probațiune când pleca din Moldova.

Activitatea bărbatului era legată de aducerea automobilelor în Republica Moldova, iar deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa obișnuită și constituiau o sursă de venit, afirmă Cojuhari. Pe 13 iulie, femeia a depus o cerere la Procuratura Criuleni și a solicitat protecție, iar pe 16 iulie instanța a eliberat ordonanța de protecție pentru 30 de zile.

„Pe 3 august agresorul încalcă ordonanța prin inițierea unui apel telefonic către victime, fapt înregistrat de ofițerul de urmărire penală. Pe 24 august victima cere eliberarea unei noi ordonanțe de protecție. Pe 25 august 2026 a fost emisă Ordonanța de Protecție de Judecătoria Criuleni, care a fost transmisă în aceeași zi de către Biroul de Probațiune Criuleni către Direcția Monitorizare Electronică (DME). Inspectoratul de Poliție Criuleni a fost informat despre necesitatea prezentării agresorului. În aceeași zi, la ora 16:50, echipamentul de monitorizare a fost aplicat agresorului în incinta BP Criuleni. Ulterior, victima a primit dispozitivele speciale în asemenea situații”, a precizat Cojuhari.

Conform ministrului, pe 25 august, semnalul GPS de la echipamentul de monitorizare a dispărut de pe platformă, dar semnalul cartelei SIM continua transmiterea datelor, dar nu arăta locația persoanei. Bărbatul a fost contactat de inspectorii de probațiune și le-a spus că se află în Orhei și că se va prezenta personal la inspectorat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„La ora 20:34, agresorul a contactat DME spunând că părăsește Republica Moldova pentru 4-5 zile, iar după câteva ore semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare. Conform investigațiilor ulterioare, Poliția de Frontieră a confirmat că agresorul a fost în afara țării între 25 și 30 august”, informează ministrul.

Pe 26 august, bărbatul a fost contactat repetat de către consilierul de probațiune, dar avea telefonul deconectat. Pe 28 august el le-a spus responsabililor că se află în Germania, iar pe 31 august el a fost contactat din nou și nu a mai răspuns la telefon.

„Pe 31 august, la 9:17, a fost înregistrată informația telefonică la 112 cu privire la omor. În cadrul cercetărilor efectuate la locul crimei, s-a constatat că dispozitivul de monitorizare nu se afla pe corpul persoanei decedate. Agresorul familial nu are restricții impuse prin ordonanța de protecție cu privire la părăsirea teritoriului Republicii Moldova și nu are consemn la frontiera de stat, astfel nu putea fi monitorizat la intrările și ieșirile din țară. La revenire, echipamentul nu este vizibil pe platforma de monitorizare, din cauza pierderii semnalului”, a mai informat Vladislav Cojuhari.

Urmare a tragediei de la Măgdăcești, șeful Inspectoratului de Probațiune a demisionat.