Deputații urmează să adopte în plen un Proiect de lege care prevede că, în premieră, în Moldova va fi reglementată activitatea băncilor biologice. Autorii sunt un grup de deputați PAS, printre care și Adrian Belîi care este medic de profesie.

Adrian Belîi, care este unul din autorii inițiativei legislative, susține că acest proiectul oferă, în premieră pentru țara noastră, o reglementare clară a activității băncilor biologice și a celor cu scop de cercetare științifică.

Proiectul reglementează condițiile pentru prelucrarea și stocarea probelor lichide: sânge integral, plasmă, ser, urină, spută, salivă, lichid cefalo-rahidian ș.a.; a probelor solide: fragmente de țesuturi, celule; a componentelor și subcomponentelor celulare: citoplasmă, nuclei, mitocondrii ș.a.; a fracțiunilor biochimice/moleculare: ADN, ARN, proteine.

„Pentru prima dată este definită noțiunea de bancă biologică sau biobancă, care reprezintă colecții organizate de date stabilite și întreținute de către administratorul băncii biologice, care constă din probe biologice umane, descrieri de ADN, descrieri ale stării de sănătate, genealogii, date genetice și date care permit identificarea donatorilor de probe biologice. O biobancă este în drept să organizeze activitatea de cercetare în domeniul sănătății, medicinii personalizate, asigură natura voluntară a donării, confidențialitatea identității donatorilor și protejarea persoanelor de utilizarea arbitrară a datelor genetice și de discriminare bazată pe interpretarea structurii ADN-ului lor și a riscurilor care decurg din acestea”, explică parlamentarul.

De asemenea, sunt reglementate descrierile ADN-ului, descrierile stării de sănătate și genealogiile donatorilor de probe biologice umane.

„Sunt explicate drepturile și obligațiile donatorilor de probe biologice umane, a administratorului-șef și a utilizatorilor autorizați ai Băncii biologice, a cercetătorilor geneticieni cu referire la probele biologice umane, dar și condițiile pentru înființarea și menținerea Băncii biologice. Sunt stipulate condițiile necesare privind consimțământul pentru a deveni donator de probe biologice umane, dar și dreptul de proprietate asupra probelor biologice umane, a datelor stocate. Sunt stipulate și condițiile pentru protecția datelor”, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.

Prin adoptarea proiectului de lege privind Banca biologică umană, legislația națională va fi armonizată cu cea a Uniunii Europene, care oferă un cadru de reglementare performant în ceea ce privește activitățile biomedicale.

#biobanca #legislatie #Moldova #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.