Fondatorul companiei „Bismobil Kitchen”, a fost escortat la Inspectoratul Național de Investigații pentru a fi plasat în arest preventiv, după ce a fost depistat că se ascundea într-o casă părăsită din Durlești, care a declarat că-i aparține.

Mihail Șaran a fost reținut în această dimineață de ofițerii INI și ai DGUP, urmare a măsurilor speciale, după ce în urmă cu câteva zile a dat bir cu fugiții.

Poliția spune că în tot acest timp, învinuitul a fost ajutat de un prieten, care actualmente-și ispășește pedeapsa cu suspendarea executării ei condiționate pentru răpirea unui automobil.

Șeful Bismobil Kitchen a fost reținut pe 19 ianuarie 2023, la Aeroport. El urma să părăsească Moldova, cu bilet fără retur spre Moscova. Ulterior, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Dosarul cuprinde 158 de episoade și vizează o escrocherie care ar fi fost coordonată de acesta și alte persoane terțe. La actuala etapă a investigațiilor, prejudiciul estimat cumulativ ajunge la aproape 40 de milioane de lei.

Pe 7 aprilie, PCCOCS a anunțat că fondatorul „Bismobil Kitchen”, Mihail Șaran a fugit de procurori și polițiști, după ce urma să revină în penitenciar pentru 30 de zile. Ulterior, IGP a venit cu mai multe precizări în acest caz, menționând că Șaran a fugit cu mașina avocatului său. Poliția ruga atunci cetățenii să ajute la căutarea lui.

Se vehicula că Șaran ar fi fugit de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana cu mașina avocatului său, Alexandru Bot. Informațiile au fost negate însă de avocatul Bot, iar omul de afaceri a fost anunțat în căutare națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bismobil Kitchen #Mihail Șaran #politia

Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya crește riscul unor dezastre precum cel produs recent la granița dintre Nepal și Tibet, unde inundațiile și fluxurile de resturi au provocat sute de victime. Specialiștii avertizează că încălzirea regiunii destabilizează atât ghețarii, cât și terenurile pe care aceștia se află.

Potrivit explicațiilor oferite de Jonathan Bamber, profesor de glaciologie la Universitatea din Bristol, cauza dezastrului ar putea fi legată de desprinderea unei mase uriașe de gheață dintr-un ghețar. Blocul s-ar fi prăbușit pe o distanță de peste 1.000 de metri, antrenând în vale cantități enorme de gheață, rocă și apă.

Regiunea Himalaya extinsă, cunoscută și drept „al treilea pol”, adăpostește cea mai mare concentrație de gheață glaciară din lume în afara zonelor polare. O mare parte dintre ghețari se află de-a lungul arcului Himalayei, la granița dintre Nepal și China.

Zona este deosebit de vulnerabilă din cauza reliefului abrupt. Pe lângă avalanșe, aici sunt frecvente căderile de pietre, alunecările de teren și inundațiile provocate de ruperea lacurilor glaciare.

Ghețarii se topesc mai repede

Potrivit specialistului citat, încălzirea globală accelerează pierderea gheții. De la începutul revoluției industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius, însă unele regiuni s-au încălzit mult mai rapid decât media.

Himalaya se numără printre aceste regiuni, iar ritmul de topire a ghețarilor a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Datele analizate pentru perioada 1976–2024 arată că, în Himalaya și Munții Înalți din Asia, rata pierderii de gheață în cel mai recent deceniu este cu aproximativ 25% mai mare decât media pe termen lung.

Ghețarii instabili pot deveni capcane mortale

Topirea gheții nu înseamnă doar creșterea cantității de apă din râuri. Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, rocile, gheața și solul de pe versanții abrupți devin instabile.

Un risc important îl reprezintă seracurile, blocuri mari de gheață care se formează atunci când ghețarii trec peste terenuri abrupte și se fracturează. Aceste formațiuni sunt instabile și se pot desprinde brusc.

În cazul unui bloc de aproximativ 600 de metri lățime și 50 de metri grosime, masa de gheață care se prăbușește poate ajunge la aproximativ 500.000 de tone.

Un alt pericol îl reprezintă lacurile formate în apropierea ghețarilor și barate de gheață sau de morene. Dacă aceste baraje naturale cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate brusc și pot provoca viituri devastatoare în aval.

Specialiștii atrag atenția că aceste fenomene sunt legate de un sistem climatic aflat într-o schimbare rapidă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea comunităților din regiunile vulnerabile sunt considerate esențiale pentru diminuarea riscurilor.

Potrivit profesorului Jonathan Bamber, lumea dispune deja de tehnologii și cunoștințe pentru a limita efectele crizei climatice, însă principala problemă rămâne lipsa unei acțiuni politice suficient de rapide și ferme.