Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție vor putea solicita emiterea avizelor consultative de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Asemenea cereri vor fi depuse în cazul chestiunilor de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Potrivit documentului, acest lucru va fi posibil doar în cazul unor litigii care se află în curs de soluționare în fața organelor de jurisdicție. Solicitarea va fi motivată prin aspecte relevante ale contextului juridic și de fapt ale cauzei respective.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Avizele consultative ale CEDO nu au caracter obligatoriu, însă vor avea importanță juridică. Totodată, sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului pentru emiterea unui aviz consultativ nu va împiedica formularea ulterioară a unei cereri individuale în fața CEDO în legătură cu aceeași cauză.

Autorii proiectului consideră că solicitarea avizelor CEDO va oferi mai multe garanții care se referă la protejarea drepturilor fundamentale ale omului și va avea drept rezultat reducerea condamnărilor Republicii Moldova în instanțe internaționale.

#aviz consultativ #CC #CEDO #CSJ #proiect de lege

Comisia Europeană (CE) solicită statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să suspende timp de un an interdicțiile naţionale privind accesul copiilor la reţelele sociale, justificând faptul că Bruxelles-ul urmăreşte elaborarea unui set de norme la nivelul întregii UE.

Comisia Europeană a mai precizat că vrea să elaboreze măsuri comune împreună cu Parlamentul European și statele UE, urmând ca acestea să fie apoi puse în aplicare.

Uniunea Europeană consideră că adoptarea unor legi separate de către statele membre ar putea duce la fragmentarea reglementărilor, prin stabilirea unor limite de vârste diferite de la o țară la alta.

„Comisia a decis să amâne cu 12 luni orice proiect de lege naţional care se suprapune cu viitoarele norme armonizate”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al executivului UE, Thomas Regnier.

Austria, prima țară căreia i s-a cerut joi să-şi suspende legislaţia, a criticat solicitarea.

„Este inacceptabil ca Bruxelles-ul să împiedice statele membre să adopte legi naţionale fără a prezenta o soluţie europeană completă proprie”, a declarat secretarul de stat austriac Alexander Pröll pentru Politico.

Vicecancelarul şi ministrul pentru afaceri media Andreas Babler a transmis că Austria va continua să elaboreze propria legislaţie pentru a fi gata până la sfârşitul perioadei de suspendare de 12 luni.

De altfel, Austria solicitase Comisiei încă din iulie să verifice dacă propria sa propunere de lege, care ar interzice accesul copiilor sub 14 ani, este în conformitate cu legislaţia UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna septembrie, Comisia Europeană a prezentat „EU Kids Act” drept o soluţie la nivelul UE pentru a proteja minorii online. Comisia a propus interzicerea accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 13 ani.

Pentru cei între 13 şi 15 ani sunt propuse conturi supravegheate de părinţi şi cu funcţionalităţi limitate, iar pentru adolescenţii între 15 şi 18 ani sunt avute în vedere măsuri suplimentare de siguranţă.

Dacă se va ajunge la un acord, măsura ar interzice accesul la reţelele sociale pentru minorii sub 13 ani în majoritatea cazurilor şi ar restricţiona sever accesul pentru adolescenţii sub 15 ani.

De asemenea, aceasta stabileşte cerinţe privind siguranţa pentru platforme, inclusiv în cazul jocurilor video şi asistenţilor bazaţi pe inteligenţă artificială.

#CE #copii #retele de socializare #UE