Trei proceduri simplificate au fost aprobate de Parlament, pentru a eficientiza procesul penal. Este vorba despre acordul de recunoaștere a vinovăției, acordul judiciar în interesul public și judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Astfel, în cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, persoana învinuită ar putea beneficia de o reducere cu o treime din limitele de pedeapsă, dacă instanța acceptă acordul.

„Judecarea pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală poate avea loc doar dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, inculpatul solicită administrarea de probe noi sau dacă din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă suficiente date cu privire la vinovăția inculpatului. În acest caz, limitele pedepsei se vor reduce cu o pătrime”, notează Legislativul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acordul judiciar de interes public va fi aplicabil doar persoanelor juridice, acuzate de evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, spălarea banilor, corupere activă, traficul de influență, darea de mită. Ministerul Justiției consideră vă astfel va fi evitată tergiversarea examinării, expirarea termenului de prescripție sau de restituire a prejudiciului cauzat și va fi asigurată recuperarea mai rapidă a prejudiciilor cauzate prin infracțiuni și încasări la bugetul de stat.

În a doua lectură, inițiativa legislativă a fost comasată cu proiectul de lege care prevede delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție la investigarea cauzelor de corupție la nivel înalt.

Astfel, funcția de investigare penală pentru corupția la nivel înalt va fi exercitată de Procuratura Anticorupție. Totodată, Centrul Național Anticorupție va investiga cazurile de corupție sistemică, iar corupția mică va fi investigată de organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne.

#cauza penala #inculpat #judecare #Ministerul Justitiei #proiect de lege

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.