Ghidare de la mecanici

Clienții plătesc 30 roni pe oră ca să folosească spațiul și elevatorul pentru ridicarea mașinii și 45 roni pe oră ca să primească și sculele de care au nevoie pentru efectuarea lucrărilor la autovehicul. De pildă, pistol cu impact, cheie dinamometrică, tester.

Avantajul este că ieși mai ieftin la lucrările de rutină care se fac la autovehicul, pentru că nu mai plătești manopera, și știi exact ce ai schimbat la propria mașină. Cert este că șoferii care fac aceste operațiuni trebuie să aibă noțiuni minime de mecanică ca să poate face aceste operațiuni fără riscuri.

„Noi avem mecanici angajați care pot ghida clienții atunci când este necesar. Ei nu vor lucra la mașini, ci doar le vor da șoferilor indicații”, spune administratorul self service-ului din Galați. Ideea a prins rapid la gălățeni. La nicio lună de la deschidere, vin în medie cam 5-6 conducători auto pe zi care fac diverse lucrări la mașină.

Cei mai mulți schimbă uleiul la mașină și roțile de iarnă cu cele de vară. Self service-ul nu acceptă clienți care demontează motoare sau umblă la sistemul de direcție, de pildă, pentru că se expun, evident, atât ei, cât și pasagerii din mașină riscului de a ajunge victime în cazul producerii unor accidente rutiere.

Următorul pas: quick service

În viitorul apropiat, Nicolae intenționează să aducă la Galați un alt concept care a prins foarte bine în Occident. Este vorba despre quick service, un service unde clienții vin și în 30-40 de minute pleacă cu schimbul de ulei și filtru făcut sau cu plăcuțele și discurile de frână înlocuite.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.