Vânzările de computere personale produse de Apple au scăzut cu 40,5% în primul trimestru, după ce cererea slabă şi o supraofertă la nivelul întregii industrii au afectat în mod special producătorul Mac.

Vânzările tuturor producătorilor de PC-uri combinate s-au prăbuşit cu 29%, la 56,9 milioane de unităţi şi au scăzut sub nivelurile de la începutul anului 2019, deoarece valul de cerere determinat de munca la distanţă din pandemie s-a evaporat, potrivit celui mai recent raport al IDC. Dintre liderii pieţei, Lenovo Group Ltd. şi Dell Technologies Inc. au înregistrat scăderi de peste 30%, în timp ce vânzările HP Inc. au scăzut cu 24,2%. Nici-un brand important nu a fost scutit de încetinire, Asustek Computer Inc. completând top 5 cu o scădere de 30,3%.

Raportul reprezintă o lovitură deosebită pentru Apple, ale cărei vânzări au rezistat în mare parte de la debutul pandemiei. Cu toate acestea, compania îşi pregătise investitorii pentru rezultate mai slabe în cazul unora dintre echipamentele sale hardware, contextul economic precar ameninţând să diminueze entuziasmul pentru produsele Apple.

Scăderi pe piaţa PC-urilor au fost observate de mai multe trimestre, iar o revenire în a doua jumătate a anului este încă posibilă, a declarat Anurag Rana, analist la Bloomberg Intelligence. Apple a fost afectată în special de o expunere mai mare la piaţa de consum şi de comparaţii mai dificile cu o perioadă puternică din anul precedent, a adăugat acesta.

Ultima dată când Apple a suferit o scădere atât de abruptă a cererii de Mac, industria tehnologică se confrunta cu falimentul dot-com.

În timp ce face faţă celei mai recente crize, Apple pregăteşte noi modele care ar putea contribui la stimularea cererii. Compania se pregăteşte să lanseze următoarea gamă de laptopuri şi desktopuri în cursul acestui an, inclusiv un nou iMac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timpul unei teleconferinţe privind câştigurile din februarie, directorul financiar Luca Maestri a declarat că firma se aşteaptă ca veniturile Mac să scadă cu un procent de două cifre în trimestrul care se va încheia în martie. În timpul aceleiaşi teleconferinţe, directorul general Tim Cook a declarat că lansarea cu succes a unui produs informatic în anul precedent înseamnă că cifrele actuale ale vânzărilor MacBook se confruntă cu comparaţii dificile, iar compania continuă să se confrunte cu un mediu economic „dificil”.

Încetinirea cheltuielilor de consum din ultimul an a dus la scăderi de două cifre ale vânzărilor de smartphone-uri şi la acumularea unei supraoferte în rândul celor mai importanţi furnizori de cipuri de memorie din lume. Samsung Electronics Co. care furnizează memorii pentru dispozitive portabile, precum şi pentru PC-uri de birou şi laptopuri, a declarat săptămâna trecută că reduce producţia de memorii după ce a raportat cel mai slab profit de la criza financiară din 2009.

Un aspect pozitiv este că scăderea cererii le oferă producătorilor timp şi spaţiu de manevră „pentru a face schimbări, deoarece multe fabrici încep să exploreze opţiuni de producţie în afara Chinei”, a declarat IDC în raport. Apple diversifică treptat geografia bazei sale de producţie, în condiţiile în care tensiunile care se nasc între Washington şi Beijing ameninţă să perturbe lanţul său de aprovizionare atent orchestrat.

Privind spre 2024, cercetătorii IDC prevăd o potenţială revenire a producătorilor de PC-uri, determinată de o combinaţie între hardware-ul îmbătrânit care va trebui înlocuit şi o economie globală în curs de îmbunătăţire.

#Apple #producator #vanzari

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.