Ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics a anunțat pe Twitter că autoritățile interzic intrarea în țară a zece ruși, asociată cu dosarul opozantului Vladimir Kara-Murza. Pe 17 aprilie, Tribunalul din Moscova l-a condamnat la 25 de ani într-o colonie cu regim strict în caz de trădare, știri false despre armată și participare la o „organizație nedorită”. Oficialul leton a mai a cerut noi sancțiuni împotriva Moscovei, ambasadorul rus a fost chemat la Ministerul britanic de Externe, iar Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a numit verdictul asupra lui Vladimir Kara-Murza o lovitură pentru statul de drept în Rusia.

Încă un opozant al lui Putin, condamnat. Va petrece 25 de ani în puşcărie pentru „fake-uri despre armată și trădare”

Rinkevichs a condamnat verdictul ca „nedrept și dur”, calificând dosarul ca unul „fictiv”. El a cerut Uniunii Europene să introducă noi sancțiuni împotriva Moscovei.

Numele celor 10 cetățeni interziși nu au fost făcute publice.

I condemn unjust and harsh sentence against prominent Russian opposition politician @vkaramurza handed down by the Russian court today.

I have decided to impose travel ban ob 10 Russian individuals who are complicit in this sham case. I call on EU to impose sanctions as well

— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) April 17, 2023

Marea Britanie a calificat verdictul motivat politic și contrar obligațiilor internaționale ale Rusiei în materie de drepturile omului, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Ambasadorul Rusiei Andrei Kelin a fost chemat la Ministerul de Externe al țării (Kara-Murza are cetățenie britanică). Londra a reamintit că în 2020 a impus sancțiuni judecătorului Serghei Podoprigov, care a prezidat procesul împotriva opoziției, și ia în considerare să impună măsuri împotriva altor persoane implicate în dosarul său.

Decizia instanței a fost criticată de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, care a cerut eliberarea opoziției. Potrivit lui Turk, Kara-Murza a fost condamnat pentru exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare și de întrunire și pentru criticarea publică a acțiunilor Rusiei în Ucraina. El a numit verdictul „o lovitură adusă statului de drept și spațiului civil” în Rusia.

Vladimir Kara-Murza este fost președinte al Fundației Boris Nemțov pentru Libertate, în perioada 2015-2016 a ocupat funcția de șef adjunct al Partidului pentru Libertatea Poporului, din septembrie 2019 până în februarie 2022 a găzduit un program pe Ekho Moskvy.

În 2015 și 2017, opozantul a fost internat cu semne de otrăvire. Prima dată a fost diagnosticat cu „insuficiență renală acută” și pus într-o stare de somn medical. Pentru reabilitare, Kara-Murza a părăsit Rusia, dar apoi s-a întors. Experții francezi au constatat că concentrația admisă de mangan (59,5 ori), cupru (1,8 ori), zinc (2,25 ori), mercur (1,2 ori) a fost depășită semnificativ în corpul politicianului. În 2017, Kara-Murza a fost diagnosticat cu probleme cu rinichii, a fost pus pe hemodializă și pus în comă artificială.

#Letonia #Rusia #Vladimir Kara-Murza

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.