Deputații și personalul Secretariatului Parlamentul Republicii Moldova au efectuat, în primele 3 luni ale anului curent, 30 de deplasări în interes de serviciu în străinătate, arată datele legislativului. Cele mai multe deplasări au fost efectuate în România, șapte la număr, însă cea mai scumpă a fost vizita unui grup de parlamentari la Ankara, Turcia. Cheltuielile totale suportate de Parlament au fost de 1 022 100 lei.

Pentru vizita la Ankara, în perioada 25-27 ianuarie, legislativul a cheltuit peste 152 de mii de lei. În Turcia au mers speakerul Parlamentului, Igor Grosu, deputații Radu Marian, Fiodor Gagauz, Larisa Novac, Sergiu Lazarencu, doi consilieri ai lui Igor Grosu, dar și un consultant principal de la Direcția comunicare a legislativului. Pentru cazarea delegației la Ankara s-au cheltuit peste 10 mii de lei, iar pentru transport avia tur-retur – 121 mii de lei.

A urmat o altă deplasare scumpă la Strasbourg, pentru care legislativul a cheltuit peste 143 de mii de lei. În Franța au mers, în perioada 22-28 ianuarie, trei deputați PAS, Ion Groza, Mihail Popșoi și Natalia Davidovici. Aleșii poporului au participat la Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

În top se regăsește și deplasarea parlamentarilor în Suedia, vizită efectuată în perioada 6-9 februarie curent. Din delegație au făcut parte Igor Grosu, Doina Gherman, Lilian Carp, Radu Marian, dar și Tatiana Cunețchi. În total, Parlamentul a cheltuit peste 132 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputații au mai avut deplasări în România, Germania, Irlanda, Belgia, Ucraina, Italia, Israel, Emiratele Arabe Unite, dar și Statele Unite ale Americii.

Deși cele mai scumpe deplasări ale deputaților au avut loc în luna ianuarie curent, totuși potrivit raportului prezentat de reprezentanții legislativului, jumătate din deplasări au fost efectuate în luna martie curent.

Deplasări Parlament 2023 by Realitatea.md on Scribd

#deplasari #parlament #raport #strainatate

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china