Vaze, tablouri și farfurii decorative. Sunt câteva din darurile primite de președintele Parlamentului, Igor Grosu, de la începutul anului. În total, este vorba de nouă cadouri protocolare, a căror sumă se ridică la peste 7 000 de lei.

Conform extrasului din Registrul de evidență a cadourilor admisibile, cel mai scump cadou primit de Grosu în cadrul întrevederilor a fost de 1 030 de lei. Este vorba de un tablou în ramă – imaginea Ateneului Român din București, oferit de Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României.

În aceeași zi, 28 martie curent, și deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei securitate națională și ordine publică, s-a ales cu un tablou în ramă în care este ilustrat Palatul Parlamentului României, tablou realizat în ediție limitată. Cadoul, estimat la 1 030 de lei, a fost oferit de Ioan-Cristian Chirteș, Președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt cadou care nu depășește valoarea de o mie de lei a fost primit de președintele Parlamentului la 28 martie, fiind oferit de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, Laura Vicol. Este vorba de o ploscă din ceramică de culoare albastră, pictată manual, cu motive tradiționale românești, estimată la 730 de lei.

Cel mai ieftin cadou primit de Igor Grosu este un Cub din sticlă, pe care sunt imprimate însemnele distincte ale Parlamentului European. A fost oferit de Andrius Kubilius, Copreședintele Adunării Parlamentare EURONEST, în data de 20 februarie curent.

Lista cadourilor protocolare, Parlament 2023 by Realitatea.md on Scribd

#2023 #cadouri protocolare #Igor Grosu #parlament

Fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr se vor prezenta personal la sediile Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Parlamentului sau se vor alătura protestelor fermierilor, dacă autoritățile nu vor răspunde solicitărilor acestora. Anunțul a fost făcut de Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Republica Moldova (APSZM).

„Consiliul APSZM solicită în mod ultimativ convocarea, în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 6 noiembrie 2026, a unei întâlniri de urgență cu participarea Domnului Prim-ministru, a Domnului Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare și a reprezentanților Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară și ai Comisiei pentru economie, buget și finanțe ale Parlamentului. La această întâlnire așteptăm ca autoritățile să declare clar și oficial ce urmează să se întâmple cu ramura sfeclei de zahăr, și anume:

1. Dacă și când vor fi achitate plățile cuplate pentru sfecla de zahăr (PD-02) aferente anului 2026, cu indicarea calendarului de lansare a apelului, autorizare și achitare, până la 31 decembrie 2026?

2. Care este argumentarea majorării cotei TVA la 12% pentru sfecla de zahăr, în condițiile în care pentru alte culturi agricole s-a revenit la cota de 8%, și dacă autoritățile sunt dispuse să revină la cota de 8% și pentru sfecla de zahăr?

3. Ce măsuri vor fi luate pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor?”, se arată în document.