Vaze, tablouri și farfurii decorative. Sunt câteva din darurile primite de președintele Parlamentului, Igor Grosu, de la începutul anului. În total, este vorba de nouă cadouri protocolare, a căror sumă se ridică la peste 7 000 de lei.

Conform extrasului din Registrul de evidență a cadourilor admisibile, cel mai scump cadou primit de Grosu în cadrul întrevederilor a fost de 1 030 de lei. Este vorba de un tablou în ramă – imaginea Ateneului Român din București, oferit de Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României.

În aceeași zi, 28 martie curent, și deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei securitate națională și ordine publică, s-a ales cu un tablou în ramă în care este ilustrat Palatul Parlamentului României, tablou realizat în ediție limitată. Cadoul, estimat la 1 030 de lei, a fost oferit de Ioan-Cristian Chirteș, Președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt cadou care nu depășește valoarea de o mie de lei a fost primit de președintele Parlamentului la 28 martie, fiind oferit de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, Laura Vicol. Este vorba de o ploscă din ceramică de culoare albastră, pictată manual, cu motive tradiționale românești, estimată la 730 de lei.

Cel mai ieftin cadou primit de Igor Grosu este un Cub din sticlă, pe care sunt imprimate însemnele distincte ale Parlamentului European. A fost oferit de Andrius Kubilius, Copreședintele Adunării Parlamentare EURONEST, în data de 20 februarie curent.

Lista cadourilor protocolare, Parlament 2023 by Realitatea.md on Scribd

#2023 #cadouri protocolare #Igor Grosu #parlament

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.