O parcare supraetajată s-a prăbuşit în Manhattan, provocând moartea unei persoane şi rănirea altor cinci, a anunţat şeful de operaţiuni al Departamentului de pompieri din New York, transmite CNN.

Parcarea era o clădire cu patru etaje care „s-a prăbuşit până la etajul pivniţei”, a declarat Kazimir Vilenchik, comisarul interimar al Departamentului de Construcţii din New York. Oficialii cred că este vorba despre o prăbuşire structurală.

Departamentul de pompieri din New York a folosit un câine robotizat şi drone pentru a căuta persoane în interiorul clădirii, deoarece aceasta este „complet instabilă”, a declarat primarul oraşului New York, Eric Adams, în cadrul unei conferinţe de presă. Zach Powers, un student în anul întâi la Pace University, a declarat pentru CNN că se afla în căminul său marţi după-amiază când a auzit o explozie puternică urmată de un zgomot puternic.

„A durat 10 secunde, ceea ce a fost suprarealist. Apoi am văzut fum zburând spre fereastra noastră, aşa că m-am dus la fereastră şi am văzut maşini căzând într-o gaură care se afla în mijlocul garajului””, a spus el.

Autorităţile au anunţat că patru dintre răniţi au fost duşi la spital în stare stabilă, iar o persoană nu a dorit să primească îngrijiri medicale. Cel puţin un muncitor din clădire a fost prins la unul dintre etajele superioare ale parcării şi, deşi era conştient şi alert, nu a putut fi evacuat la un etaj inferior. Angajaţii FDNY au reuşit să îl salveze, scoţându-l pe acoperiş până la o clădire din apropiere şi coborându-l în siguranţă.

Iniţial, pompierii au început să cerceteze zona, dar clădirea a continuat să se prăbuşească şi s-a luat decizia de a îndepărta tot personalul de salvare de la faţa locului din cauza instabilităţii clădirii, au precizat autorităţile, calificând prăbuşirea ca fiind o „operaţiune extrem de periculoasă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inginerii de la Departamentul de Construcţii continuă să verifice clădirile adiacente, să analizeze imaginile filmate cu drona şi înregistrările clădirii şi să investigheze posibilele motive ale prăbuşirii.

#Manhattan #parcare #victime

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.