Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a inspectat frontiera de nord-vest a ţării, împărţită cu Belarus şi Polonia, şi a analizat pregătirile de apărare care sunt în curs de desfăşurare.

„Pentru a respinge o eventuală invazie inamică de pe teritoriul Belarusului, se construiesc bariere inginereşti, fortificaţii şi sisteme de supraveghere video la distanţă. Dintr-o poziţie a unui post de observare, a fost demonstrat modul în care sunt folosite sistemele de supraveghere video la distanţă pentru a monitoriza linia de frontieră 24 de ore din 24”, arată un comunicat de presă publicat de biroul lui Zelenski.

Preşedintele Zelenski a postat imagini video pe aplicaţia de mesagerie Telegram care îl arată întâlnindu-se cu poliţiştii de frontieră într-o pădure cu garduri de sârmă ghimpată, lângă un râu din regiunea Volîn din nord-vestul Ucrainei.

Zelenski, care cu o zi înainte fusese în est, pe linia frontului, la Adviivka, a profitat de ocazie pentru a lăuda rolul Serviciului Frontierei de Stat în apărarea atât a frontierei, cât şi a oraşului Bahmut.

„Ştiu cât de puternic aţi stat acolo, rezistând la Bahmut. Aş dori să vă mulţumesc vouă şi fraţilor voştri de arme”, a spus el.

Tensiunile au crescut la graniţa de 1.000 de kilometri dintre Ucraina şi Belarus, o ţară care a jucat un rol-cheie în sprijinirea invaziei Rusiei. Kievul a închis toate punctele de trecere a frontierei cu Belarus, de teamă că Belarusul ar putea fi folosit pentru o nouă agresiune a Rusiei.

Exerciţiile militare comune din ultimul an desfăşurate de Belarus şi Rusia au contribuit la îngrijorarea că trupele belaruse s-ar putea alătura forţelor Kremlinului în atacarea Ucrainei. Zelenski a declarat, după ce a discutat măsurile de protecţie a frontierei în cadrul unei întâlniri din ianuarie, că Ucraina trebuie să „fie pregătită” la frontiera cu Belarus, chiar dacă Kievul nu a văzut „nimic puternic” acolo în afară de declaraţii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-o postare separată, Zelenski a declarat că a discutat probleme de securitate şi socio-economice cu liderii politici şi militari din regiunea Volîn.

Zelenski a călătorit mult în ultimele săptămâni, străbătând ţara, întâlnindu-se cu militarii, pe care i-a medaliat şi i-a lăudat, şi încurajând populaţia, în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o contraofensivă în încercarea de a recupera teritoriul ocupat de Rusia.

#Kremlin #Ucraina #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.