Republica Moldova poate deveni stat membru al Uniunii Europene mai devreme de anul 2030. Pronosticul optimist aparține expertului Watchdog, Valeriu Pașa, potrivit căruia contextul regional este unul prielnic eurointegării Republicii Moldova, iar autoritățile de la Chișinău trebuie să depună eforturi pentru a realiza condiționalitățile Comisiei Europene. Și ex-deputatul Iurie Reniță spune că decizia Parlamentului European de a cere inițierea negocierilor de aderare este una istorică și trebuie valorificată pe deplin, notează ipn.md.

Ieri, deputații europeni au votat o rezoluție în care cer începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului 2023, după îndeplinirea celor 9 recomandări enunțate de Comisia Europeană. Rezoluția a fost adoptată cu 555 de voturi pentru, 49 – împotrivă și 26 de abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții societății civile de la Chișinău califică decizia forului european drept una istorică și spun că momentul aderării Republicii Moldova la UE este mai aproape decât a fost prognozat la obținerea statutului de țară candidată la aderare.

„Termenul realist de aderare poate fi mai devreme de 2030. Republica Moldova este o țară mică și cu un grad de integrare în UE mai mare decât avea România în 1999. Noi ne-am aliniat, în domeniul politicii externe, la politica Uniunii Europene. Integrarea economică este la un nivel foarte înalt, peste 60% din exporturi merg spre Uniunea Europeană. Avem 40% populație care sunt cetățeni ai statelor UE, 20% din populație, efectiv, locuiește și muncește în țările UE. Sunt factori importanți care pot accelera procesul integrării europene. Contează foarte mult și ce vom face acasă. Avem cele 9 condiționalități formulate de Uniunea Europeană și trebuie să ne concentrăm pe realizarea lor”, a spus directorul Watchdog, Valeriu Pașa, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Este o oportunitate istorică pentru Republica Moldova, potrivit lui Vlad Kulminski.

„Acum Republica Moldova are șansa să scape de zona de influență rusească. Republica Moldova trebuie să depună tot efortul pentru a se folosi de această fereastră de oportunitate, pentru că această perioadă propice nu va fi foarte lungă. Această șansă este creată de eroismul ucrainenilor, de sacrificiul acestei țări care ne-a protejat de invazia rusă. Planurile Rusiei erau nu doar să ajungă la Kiev, dar și în Republica Moldova, în februarie 2022. Ei chiar planificau să fie aici, în Chișinău. Acum avem această oportunitate istorică și ar fi foarte iresponsabil să n-o folosim”, a spus directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Kulminski.

Ex-deputatul Iurie Reniță spune că, deși războiul din Ucraina accelerează procesele eurointegrării, Republica Moldova va deveni stat membru UE doar în baza eforturilor depuse în interiorul țării, prin reformarea instituțiilor statului.

„Mesajul transmis de Parlamentul European prin solicitarea către Comisia Europeană de a iniția negocierile cu Republica Moldova este un mesaj de motivare și susținere a țării noastre. Din nou, factorul extern este predominant și favorizează apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, am văzut declarația unui secretar de stat de la Externe care spunea că doar 40% din cele 9 condiționalități sunt realizate. De noi depinde să ne facem temele pe acasă. Dar dacă vom miza de generozitatea occidentalilor spunându-le că 30 de ani nu s-a făcut nimic, vom crea impedimente în apropierea de Uniunea Europeană. Acum e momentul acțiunii”, a spus ex-deputatul Iurie Reniță.

Ieri, după ce Parlamentul European a solicitat începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE până la sfârșitul acestui an, președinta Maia Sandu a menționat:

„Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Avem tot sprijinul statelor europene să devenim membru al UE”.

#deputat #Moldova #sprijin #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.