Președintele Rusiei, Vladimir Putin, vrea ca mișcarea națională pentru copii și adolescenți dedicată învățării patriotice, care oricum amintește de organizaţiile de tineret sovietice Comsomol, să se numească „Pionierii”, relatează Ukrainska Pravda.

Deputaţii ruşi au votat în 2022 crearea în Rusia a unei mişcări naţionale deschisă tuturor copiilor începând cu vârsta de 6 ani, pentru a „pregăti copiii şi tinerii pentru viaţa în societate, formându-le viziunea asupra lumii pe baza valorilor spirituale şi morale tradiţionale ruseşti , precum şi să se inoculeze dragostea şi respectul pentru patrie”, potrivit autorilor iniţiativei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Participarea la mişcare, care pare să se inspire din cea a „pionierilor” sovietici şi prevede desemnarea de responsabili însărcinaţi cu realizarea acestor obiective, se face pe bază de voluntariat, potrivit acestei legi. La câteva zile după votarea ei în Duma de stat, Putin a semnat legea.

Acum, Putin pare nemulțumit de denumirea acesteia – „Mișcarea Primului”, așa că liderul de la Kremlin a insistat că organizațiile ar trebui să se numească de „Pionieri”.

La 19 aprilie, vicepremierul rus Tatiana Golikova i-a raportat lui Putin și a menționat mișcarea „Mișcarea primului”. Putin a întrebat-o ce înseamnă „primul”.

„Cine sunt primii? Sunt pionieri, nu? Așa cum a fost, așa este, nu se poate scăpa de asta”, ar fi spus Putin.

Putin a mai spus apoi că termenul „pionieri” este lipsit de orice culoare ideologică, spre deosebire de Comsomol [Uniunea Tineretului Comunist]. Prin urmare, președintele rus l-a îndemnat pe vicepremier să se gândească la a numi mișcarea „pionieri”.

Golikova i-a amintit că numele mișcării a fost ales de delegații congresului, dar Putin a continuat să insiste, spunând că este conștient de acest lucru, dar că este nevoie să se gândească la opțiunea propusă de el și să se „consulte cu copiii”.

#copii #Putin #rusi

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.