Președintele Rusiei, Vladimir Putin, vrea ca mișcarea națională pentru copii și adolescenți dedicată învățării patriotice, care oricum amintește de organizaţiile de tineret sovietice Comsomol, să se numească „Pionierii”, relatează Ukrainska Pravda.

Deputaţii ruşi au votat în 2022 crearea în Rusia a unei mişcări naţionale deschisă tuturor copiilor începând cu vârsta de 6 ani, pentru a „pregăti copiii şi tinerii pentru viaţa în societate, formându-le viziunea asupra lumii pe baza valorilor spirituale şi morale tradiţionale ruseşti , precum şi să se inoculeze dragostea şi respectul pentru patrie”, potrivit autorilor iniţiativei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Participarea la mişcare, care pare să se inspire din cea a „pionierilor” sovietici şi prevede desemnarea de responsabili însărcinaţi cu realizarea acestor obiective, se face pe bază de voluntariat, potrivit acestei legi. La câteva zile după votarea ei în Duma de stat, Putin a semnat legea.

Acum, Putin pare nemulțumit de denumirea acesteia – „Mișcarea Primului”, așa că liderul de la Kremlin a insistat că organizațiile ar trebui să se numească de „Pionieri”.

La 19 aprilie, vicepremierul rus Tatiana Golikova i-a raportat lui Putin și a menționat mișcarea „Mișcarea primului”. Putin a întrebat-o ce înseamnă „primul”.

„Cine sunt primii? Sunt pionieri, nu? Așa cum a fost, așa este, nu se poate scăpa de asta”, ar fi spus Putin.

Putin a mai spus apoi că termenul „pionieri” este lipsit de orice culoare ideologică, spre deosebire de Comsomol [Uniunea Tineretului Comunist]. Prin urmare, președintele rus l-a îndemnat pe vicepremier să se gândească la a numi mișcarea „pionieri”.

Golikova i-a amintit că numele mișcării a fost ales de delegații congresului, dar Putin a continuat să insiste, spunând că este conștient de acest lucru, dar că este nevoie să se gândească la opțiunea propusă de el și să se „consulte cu copiii”.

#copii #Putin #rusi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.