Republica Moldova poate deveni stat membru al Uniunii Europene mai devreme de anul 2030. Pronosticul optimist aparține expertului Watchdog, Valeriu Pașa, potrivit căruia contextul regional este unul prielnic eurointegării Republicii Moldova, iar autoritățile de la Chișinău trebuie să depună eforturi pentru a realiza condiționalitățile Comisiei Europene. Și ex-deputatul Iurie Reniță spune că decizia Parlamentului European de a cere inițierea negocierilor de aderare este una istorică și trebuie valorificată pe deplin, notează ipn.md.

Ieri, deputații europeni au votat o rezoluție în care cer începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului 2023, după îndeplinirea celor 9 recomandări enunțate de Comisia Europeană. Rezoluția a fost adoptată cu 555 de voturi pentru, 49 – împotrivă și 26 de abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții societății civile de la Chișinău califică decizia forului european drept una istorică și spun că momentul aderării Republicii Moldova la UE este mai aproape decât a fost prognozat la obținerea statutului de țară candidată la aderare.

„Termenul realist de aderare poate fi mai devreme de 2030. Republica Moldova este o țară mică și cu un grad de integrare în UE mai mare decât avea România în 1999. Noi ne-am aliniat, în domeniul politicii externe, la politica Uniunii Europene. Integrarea economică este la un nivel foarte înalt, peste 60% din exporturi merg spre Uniunea Europeană. Avem 40% populație care sunt cetățeni ai statelor UE, 20% din populație, efectiv, locuiește și muncește în țările UE. Sunt factori importanți care pot accelera procesul integrării europene. Contează foarte mult și ce vom face acasă. Avem cele 9 condiționalități formulate de Uniunea Europeană și trebuie să ne concentrăm pe realizarea lor”, a spus directorul Watchdog, Valeriu Pașa, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Este o oportunitate istorică pentru Republica Moldova, potrivit lui Vlad Kulminski.

„Acum Republica Moldova are șansa să scape de zona de influență rusească. Republica Moldova trebuie să depună tot efortul pentru a se folosi de această fereastră de oportunitate, pentru că această perioadă propice nu va fi foarte lungă. Această șansă este creată de eroismul ucrainenilor, de sacrificiul acestei țări care ne-a protejat de invazia rusă. Planurile Rusiei erau nu doar să ajungă la Kiev, dar și în Republica Moldova, în februarie 2022. Ei chiar planificau să fie aici, în Chișinău. Acum avem această oportunitate istorică și ar fi foarte iresponsabil să n-o folosim”, a spus directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Kulminski.

Ex-deputatul Iurie Reniță spune că, deși războiul din Ucraina accelerează procesele eurointegrării, Republica Moldova va deveni stat membru UE doar în baza eforturilor depuse în interiorul țării, prin reformarea instituțiilor statului.

„Mesajul transmis de Parlamentul European prin solicitarea către Comisia Europeană de a iniția negocierile cu Republica Moldova este un mesaj de motivare și susținere a țării noastre. Din nou, factorul extern este predominant și favorizează apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, am văzut declarația unui secretar de stat de la Externe care spunea că doar 40% din cele 9 condiționalități sunt realizate. De noi depinde să ne facem temele pe acasă. Dar dacă vom miza de generozitatea occidentalilor spunându-le că 30 de ani nu s-a făcut nimic, vom crea impedimente în apropierea de Uniunea Europeană. Acum e momentul acțiunii”, a spus ex-deputatul Iurie Reniță.

Ieri, după ce Parlamentul European a solicitat începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE până la sfârșitul acestui an, președinta Maia Sandu a menționat:

„Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Avem tot sprijinul statelor europene să devenim membru al UE”.

#deputat #Moldova #sprijin #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.