Joi s-au împlinit 120 de ani de la Pogromul evreiesc – o filă sângeroasă din istoria Chișinăului și o pagină dureroasă pentru evreii din Basarabia și nu doar. Pentru a aduce un omagiu victimelor tragicului eveniment și a face lumină în cele petrecute în anul 1903, Primăria Municipiului Chișinău, cu sprijinul comunității evreiești din Republica Moldova, a realizat filmul „Tragedia de la Chișinău. Pogromul evreiesc – 1903”.

Autorii documentarului, Elena Lewicka-Pahomova și Natalia Anisimova, au redat evenimentele din aprilie 1903 prin prisma opiniilor istoricilor din Moldova și SUA, făcând trimitere la protocoalele de interogatoriu ale martorilor, participanților la Pogrom și ale victimelor.

La baza pogromului a stat o calomnie sângeroasă, publicată în „Besarabeț” – ziar care îi aparținea jurnalistului Pavel Crușeveanu. Atunci, evreii au fost acuzați că au ucis un locuitor din Dubăsari, în vârstă de 14 ani, în timpul unui ritual iudaic. Deși ancheta a constatat că ucigașii adolescentului erau rudele acestuia, zvonul deja circula în societate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe străzile din Chișinău și-au făcut apariția bande care strigau în limba rusă „Moarte jidovilor” și răspândeau manifeste în care era scris că, în cinstea sărbătorii de Paști, țarul Nicolae al II-lea în persoană, a dat mână liberă atacării evreilor.

În perioada 6-8 aprilie (calendarul de stil vechi), revoltele au cuprins întreaga Capitală și suburbiile ei. Poliția și armata nu i-au oprit pe cei revoltați, așteptând un ordin de la Sankt Petersburg. Ordinea a fost restabilită timp de două ore…

În timpul pogromului, 49 de evrei au fost asasinați, circa 500 au fost răniți, iar o treime din clădirile orașului au fost avariate sau distruse.

Pogromul a fost condamnat la nivel mondial. Tragedia de la Chișinău a simbolizat, de fapt, începutul sângerosului secol al XX-lea, marcat de Holocaust și cele două războaie mondiale.

#Chisinau #eveniment tragic #evrei #film #pogrom evreiesc

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.