Cărți, tablouri handmade, figurine din porțelan și o fructieră. Sunt câteva din cadourile protocolare primite, în primele trei luni din 2023, de președinta Maia Sandu. Conform extrasului din Registrul de evidență a cadourilor admisibile, Sandu a primit 20 de cadouri, a căror sumă se ridică la peste 27 mii de lei.

Șefa statului a primit cadouri în urma vizitelor pe care le-a avut în Moldova, dar și de la oficiali străini. Cel mai scump cadou primit este o figurină din porțelan, obiect fabricat în Polonia. Mareșalul Senatului Poloniei, Tomasz Grodzski, i l-a oferit Maiei Sandu în data de 25 ianuarie. Cadoul a fost estimat la 6 150 lei.

Un alt cadou scump primit de Maia Sandu este o broșă de argint, placată cu aur, împodobită cu smalț și perle. Prețul estimativ este 6 000 lei. Sandu Katerina Sakellaropoulou, Președintele Republicii Elene, este cea care i-a făcut acest cadou Maiei Sandu, în cadrul vizitei sale din 1 martie curent, la Chișinău.

Sandu a primit cadouri și care nu depășesc suma de 200 de lei. Vorbim de un suvenir confecționat manual de către elevii Gimnaziului din satul Baraboi, raionul Dondușeni. Suvenirul a fost estimat la 50 de lei.

De asemenea, președinta a mai primit o carte ilustrată color, cu genericul „Warszawa”, editată în limba polonă, estimată la 170 lei, în cadrul unei vizite de lucru la Varșovia. Andrzej Duda, Președintele Republicii Polone, a fost oficialul care i-a cadonat-o.

Maia Sandu a fost surprisă plăcut, în data de 15 martie, și de un copil al unei familii de refugiați din Ucraina. L-a primit în raionul Rîșcani. Este vorba de un tablou handmade pictat pe pânză, care nu depășește suma de 200 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, de la începutul anului curent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a primit cadouri în valoare totală de peste 7 000 de lei. Este vorba de câteva vaze, tablouri și farfurii decorative.

Cel mai ieftin cadou primit de Igor Grosu este un Cub din sticlă, pe care sunt imprimate însemnele distincte ale Parlamentului European. A fost oferit de Andrius Kubilius, Copreședintele Adunării Parlamentare EURONEST, în data de 20 februarie curent.

LCP_2023_1 by Victor Ursu on Scribd

#2023 #cadouri protocolare #Maia Sandu

Autoritățile franceze se pregătesc sâmbătă pentru o nouă zi de proteste care ar putea fi tensionată. Aproximativ 70.000 de polițiști vor fi mobilizați în toată țara, în condițiile în care oamenii ies din nou în stradă. O sursă din Ministerul de Interne a avertizat că există „risc foarte ridicat de tulburare a ordinii publice”.

Pentru al treilea weekend consecutiv, sindicatele, studenții și membrii mișcării „Vestelor galbene” urmează să organizeze manifestații, protestând față de condițiile din școli și criza costului vieții.

Protestele vin după ce, luni, guvernul francez a prezentat mai multe măsuri cu scopul să răspundă nemulțumirilor elevilor și studenților, pe care sindicatele le-au considerat insuficiente.

Autoritățile pun în aplicare în acest weekend o operațiune de securitate consolidată, la fel ca pe 24 octombrie, ca reacție la violențele și jafurile generalizate care au umbrit manifestațiile altfel pașnice din 17 octombrie.

Sursa apropiată de Ministerul de Interne a avertizat vineri că „s-au înmulțit apelurile la adunări nedeclarate în piețele publice din toată Franța”, alături de „planuri pentru marșuri neautorizate spre locurile puterii și instituțiile statului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mulți polițiști aflați în concediu au fost rechemați la serviciu în toată Franța, iar altora le-au fost anulate zilele libere. Totodată, poliția din Paris a impus sâmbătă și duminică noaptea restricții de circulație în cartierele care au fost afectate de tulburări grave pe 17 octombrie.

Pe parcursul mișcării studențești, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au acuzat în repetate rânduri forțele de ordine de folosirea excesivă a forței împotriva protestatarilor.

Mișcarea de protest a elevilor și studenților din Franța a început la jumătatea lunii septembrie, după ce elevii au organizat manifestații împotriva condițiilor din școlile din suburbiile Parisului. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, iar sindicatele și forțele politice i s-au alăturat.

Manifestațiile, care au loc cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța, s-au transformat între timp într-o mișcare socială mai amplă împotriva crizei costului vieții și a creșterii prețurilor la carburanți.

#Franta #politisti #proteste