Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va participa la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană. Reuniunea va avea loc în perioada 24-25 aprilie, la Praga, fiind găzduită de Parlamentul Cehiei. Este pentru prima dată când Republica Moldova va participa la acest eveniment în calitate de țară candidată la aderarea la UE.

Pe parcursul a două zile, președinții parlamentelor din UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate vor discuta subiecte comune de actualitate.

În prima zi va avea loc un schimb de opinii despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și răspunsul UE la respectivul context geopolitic. Cea de-a doua sesiune se va focusa pe discuții referitoare la rolul UE în cooperarea democrațiilor, consecințele războiului informațional, protejarea de dezinformare, aspectele legate de securitate. La finalul celor două zile de dezbateri va fi adoptată declarația finală a conferinței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul Conferinței de la Praga, va avea loc și o reuniune a președinților parlamentelor țărilor candidate la UE, la care va participa și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Vor fi discutate prioritățile și provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE.

La Praga, șeful Legislativului are planificate întrevederi cu omologii săi din diferite țări, precum și cu cetățenii moldoveni care locuiesc, învață sau muncesc în Cehia.

Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană constituie un forum de discuții, schimb de opinii, informații și experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, precum și instrumentele de cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

#conferinta #Igor Grosu #Presedintele Parlamentului #Republica Moldova

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.