Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi și mâine (23-24 aprile) Paștele Blajinilor. Marcat preponderent în Europa de Sud-Est, evenimentul are la bază pomenirea celor răposați. De Paștele Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele celor apropiați, le aduc în ordine, preoții oficiază slujbe de pomenire, după care rudele dau de pomană de sufletul morților, transmite moldpres.md.

Potrivit autorităților, accesul în cimitire va fi permis cu portul obligatoriu al măștilor de protecție, cu evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice și interzicerea consumului de produse alimentare sau băuturilor alcoolice.

Tradițional, Paștele Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștele propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.

Țara unde sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova, unde ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor (la o săptămână după Paștele creștin-ortodox) este declarată oficial ca fiind zi liberă.

La slavii de est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița (Радоница) la ruși, Radaunița (Радаўнiца) la belaruși și Provodî (Проводи) la ucraineni, sărbătorită în ziua de marți de după Duminica Tomi.

În popor se crede că blajinii se numără printre cei dintâi oameni de pe Pământ. Conform unei legende, blajinii trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Insulele Albe. Cele mai importante preocupări ale blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că, deși sunt virtuoși, blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paști. Oamenii dau de veste blajinilor că a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.

În ziua de Paștele Blajinilor, oamenii obișnuiesc să meargă la cimitire și să dea de pomana ouă roșii, cozonac și pască celor nevoiași, dar și să pună flori pe morminte. Tot în această zi, nu se pomenesc doar morții cunoscuți, ci tot neamul strămoșilor comuni. Fiecare femeie aduce cu ea un prosop, strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Prosopul este oferit preotului care citește pomenele.

#Moldova #Pastele Blajinilor #traditie

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.