Circa 300 de persoane au manifestat duminică pentru eliberarea unui urs brun, care omorât un tânăr care făcea jogging în nordul Italiei, transmite agenția ANSA. Ordinul de eutanasiere a animalului a fost suspendat de o instanță, „procesul” ursoaicei Gaia urmând să aibă loc în luna mai.

Protestatarii s-au adunat duminică în faţa centrului de protecţie a animalelor Casteller din provincia Trentino, unde este ţinută femela de urs după ce a fost capturată. Ei au cerut eliberarea ursului în vârstă de 17 ani, identificat ca „JJ4”, şi au scandat lozinci împotriva guvernului provincial, care a ordonat ca ursul să fie împuşcat.

După o plângere depusă de activişti pentru drepturile animalelor, o instanţă a suspendat ordinul de eutanasiere a animalului. Diverse asociaţii pentru protecţia animalelor, dar şi persoane private, unele sosite din străinătate, s-au alăturat protestului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, protestatarii au cerut eliberarea tuturor urşilor ţinuţi în captivitate. Ei au purtat pancarte cu sloganuri precum „urşii sunt victimele guvernului provincial” şi „cei care separă mamele şi copiii sunt monştri”, în contextul în care ursoaica a fost separată de cei trei pui ai săi, când a fost capturată după atac.

„JJ4”, cunoscută şi sub numele de Gaia, este sora lui Bruno, „ursul problemă” împuşcat în Bavaria în 2006. Ea a atacat şi ucis un tânăr în vârstă de 26 de ani, pe nume Andrea Papi, la începutul lunii aprilie, în comuna Caldes, din regiunea Trentino-Alto Adige, într-o vale populară în rândul excursioniştilor şi turiştilor.

Săptămâna trecută, procurorii italieni au stabilit că ursul atacase anterior alte două persoane. Ședinţa de judecată în care se va decide soarta ursoaicei „JJ4” este programată pentru data de 11 mai.

#atac #eutanasie #Italia #omor #protest #urs

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.