Avertizorii de integritate vor beneficia de mai multă protecție. Un Proiect de lege în acest sens a fost votat, în prima lectură, de 55 de deputați. Documentul a fost elaborat în contextul asigurării conformității cadrului normativ cu prevederile Directivei Europene a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Prin această inițiativă legislativă se urmărește promovarea climatului de integritate și transparență în cadrul entităților publice și private, îmbunătățirea și eficientizarea modalităților de dezvăluire a încălcărilor legii, precum și descurajarea încălcărilor legale.

„Proiectul de lege privind avertizorii de integritate a fost elaborat cu scopul de a îmbunătăți mecanismul avertizării despre lipsa de integritate și de a încuraja dezvăluirile de încălcări ale legii prin intermediul canalelor de raportare. Totodată, vor fi instituite măsuri de protecție a avertizorilor de integritate, care vizează prezumția relativă de bună-credință, obligația de a păstra confidențialitatea, prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și măsurile cu caracter judiciar”, anunță legislativul.

Astfel, avertizările de integritate vor putea fi comunicate angajatorului, autorităților competente sau vor fi făcute publice. Acestea vor trebui să întrunească anumite condiții, după care vor fi înregistrare într-un Registru. Ulterior, autorii vor fi informați despre soluționarea avertizărilor lor.

#avertizori de integritate #parlament #proiect de lege

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.