Și-au servit prânzul în întuneric. Este provocarea la care au fost supuși mai mulți primari, asistenți sociali și medici din raionul Soroca. Totul pentru a-i face să simtă măcar pentru o clipă cum este să fii nevăzător. Puțini au fost cei care au făcut față provocării. În Republica Moldova sunt peste 9 000 de persoane cu deficiențe de vedere. Doar 500 din ei sunt angajați în câmpul muncii. Nu pentru că nu ar vrea să lucreze, ci pentru că nu toți angajatorii vor să-i accepte, dar și pentru că au nevoie de condiții speciale de muncă, scrie nordnews.md.

„Nu m-am așteptat că voi fi supus unui asemenea experiment, dar pentru un moment m-am pus în locul unui nevăzător. E foarte greu”, menționează Leonid Curoș.

„Cum să vă lămuresc? E ceva straniu, n-am cuvinte să redau. În orice caz, nevăzătorii duc o viață grea. Asta-i ceva strașnic, nici nu vrei să-ți închipui să ajungi să trăiești zi de zi ceea prin ce trec ei”, spune Radion Pădure.

Vitalie Gîrbu era în clasa I și se pregătea să meargă a doua zi la școală. Dis-de-dimineață a înțeles că nu mai vede aproape nimic. Totul din cauza unei probleme de sănătate care a apărut spontan.

„M-am culcat seara și m-am trezit a doua zi dimineață pe patul de spital. Din spusele părinților mei, am stat 9 luni de zile în comă, numai pe medicamente. Eu nu puteam vorbi, nu vedeam nimic. Cu ochii la lumină nu mă pot uita, iar genele îmi cresc înăuntru ochilor. Eu periodic merg la medic sau soția mi le scoate cu penseta medicală”, povestește bărbatul.

Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială”.

„Am organizat un eveniment de sensibilizare în care am îndemnat participanții să se pună măcar pentru 5-10 minute în papucii unei persoane nevăzătoare, simulând un prânz pe întuneric, ca să-i ajutăm să treacă prin ei și aceste sentimente, despre cum este să îți satisfaci nevoile zi de zi și să te descurci atunci când n-ai văzut lumina zilei chiar de la naștere”, afirmă Lilia Golovatîi.

În raionul Soroca sunt aproape 260 de persoane nevăzătoare.

#experiment #nevăzători #Soroca

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.