Războiul hibrid declanșat de către Federația Rusă împotriva Republicii Moldova a continuat în această perioadă cu alegerile din UTA Găgăuzia. De altfel, limitarea mitingurilor partidului ”ȘOR” a avut ca argument tocmai concentrarea pe aceste alegeri unde formațiunea politică în cauză a obținut un scor ”surprinzător”. De fapt în Găgăuzia, unde duminica trecută a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de bașkan, în urma căruia candidații PSRM, Grigore Uzun, și Partidului ”ȘOR”, Eugenia Guțul, au trecut în turul doi am avut de a face cu o implicare substanțială a unor elemente gestionate de Moscova.

Reporterii Deschide.MD au obținut informații precum că în spatele operațiunii din Găgăuzia se află o echipă de polit-tehnologi trimiși de Kremlin. Conform datelor existente, aceleași persoane au mai stat și la baza scenariului de destabilizare a R. Moldova despre care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat-o pe Maia Sandu.

Echipa de polit-tehnologi trimisă de Kremlin este compusă din trei cetățeni de origine ucraineană care, pe parcursul ultimelor luni, au acordat suport și consultanță Partidului ”ȘOR”. Cei trei sunt Boris Treigerman, Bohdan Kalynych şi Nadin Vadym. Spre deosebire de alți agenți de influență trimiși de Kremlin în R. Moldova, aceștia nu au putut fi identificați și opriți la frontieră întrucât au folosit pașapoartele ucrainene, fapt ce demonstrează că serviciile rusești își modifică tacticile pentru a zădărnici măsurile luate de autoritățile de la Chișinău. Interesant este faptul că cei trei postează pe Facebook mesaje anti-ruse și de susținere față de Ucraina.

Liderul acestora pare să fie Boris Treigerman, un personaj cunoscut în R. Moldova. Potrivit unui comunicat din 21 mai 2022 al Serviciului Vamal, acesta este coordonatorul pentru Ucraina al Centrului Național de Criză Israelian, Reprezentantul Statului Israel în R. Moldova și România.

Încercările de a găsi mai multe informații despre acest Centru Național de Criză din Israel s-au soldat cu un eșec, dat fiind faptul că acest centru ”este sublim dar lipsește cu desăvârșire” din zona publică. De asemenea, Boris Treigerman a indicat pe pagina sa de Facebook că ar fi fost consilierul șefului administrației regionale Dnipropetrovsk, dar și consilierul guvernatorului de Sumî.

Sursele din cadrul formațiunii relatează că acesta este cel care administrează toate acțiunile Partidului ”ȘOR” în domeniul electoral și că scrutinul pentru funcția de bașkan al Găgăuziei este doar începutul. El urmează să cureze formațiunea fugarului Ilan Șor și în alegerile locale generale care ar urma să aibă loc la toamnă.

Potrivit acelorași surse, ceilalți doi polit-tehnologi trimiși de Moscova să o ajute pe Eugenia Guțul să câștige funcția de bașkan al Găgăuziei sunt Bohdan Kalynych şi Nadin Vadym. Aceștia ar fi pus la dispoziția Partidului ”ȘOR” firmele SRL FOCUS CONSULTING şi FIM. CONSULTING PLUS, implicate în spălare de bani pentru gruparea condusă de oligarhul fugar.

Continuarea articoului pe deschide.md.

#alegeri gagauzia #Partidul Șor #Rusia

Doar 12 inspectori ai Direcției monitorizare electronică din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) monitorizează în prezent persoanele care poartă brățări electronice, iar volumul de muncă poate afecta, în anumite situații, timpul de reacție. Totodată, brățara electronică nu poate împiedica fizic un agresor să se apropie de victimă, iar modul de transmitere a alertelor către poliție poate influența intervenția. Directorul interimar al INP, Gheorghe Aghenie, a făcut declarațiile în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului. Potrivit lui, fiecare eveniment generat de sistem trebuie verificat de un inspector.

Aghenie a explicat că, atunci când sistemul semnalează apropierea dintre victimă și agresor, inspectorii iau legătura cu ambele persoane pentru a clarifica situația. O apropiere poate avea loc și accidental, inclusiv în localitățile mici, unde există puține căi de acces.

„O brățară de monitorizare nu izolează persoana și nu-i pune piedică, nu-l leagă. Are niște restricții care sunt impuse de instanța de judecată, iar el, prin intermediul brățării de monitorizare, demonstrează că le respectă”, a declarat Gheorghe Aghenie.

Potrivit acestuia, lipsa de personal reprezintă o problemă pentru Direcția monitorizare electronică, în condițiile numărului de persoane aflate sub supraveghere. În anumite situații, volumul de lucru poate afecta calitatea și rapiditatea monitorizării.

O altă problemă ținea de modul în care informația despre alertele generate de sistem ajungea la poliție. Dacă victima sau agresorul nu răspundeau la telefon, inspectorii apelau serviciul 112, iar informația trebuia transmisă prin mai multe etape până ajungea la polițistul de sector sau la grupa operativă, lucru care putea întârzia intervenția.

Între timp, această procedură a fost modificată. Poliția are acum acces direct la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc și noi proceduri pentru ca informațiile despre riscurile la adresa victimelor să ajungă mai rapid la instituțiile responsabile.

Aghenie a atras atenția și asupra distanțelor stabilite de instanțe în ordonanțele de protecție. Potrivit lui, există cazuri în care instanța stabilește o distanță de doar 3, 5 sau 20 de metri între agresor și victimă.

„Vă dați seama că persoana arată ordonanța și spune: «Dar eu nu am restricția»”, a menționat acesta.

Ce arată datele autorităților

Directorul interimar al INP a mai precizat că persoanele monitorizate nu au, în general, restricții de deplasare și pot circula în spațiile publice din Republica Moldova.

În primele opt luni ale anului, Poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.