În anul 2022, ofițerii de investigație ai Centrului Național Anticorupție (CNA) au depistat 539 de infracțiuni, dintre acestea 372 grave și 10 deosebit de grave. De asemenea, au fost examinate 61 de contravenții.

De asemenea, în perioada menționată, organul de urmărire penală al CNA a avut în gestiune 1 168 de cauze penale, dintre acestea 306 au fost finalizate, iar 181 de cauze au fost deferite justiției. Au mai fost examinate 863 de procese penale care au generat 867 de cazuri penale pornite.

Datele sunt prezentate în raportul de activitate al CNA pentru anul 2022. Documentul a fost audiat, astăzi, de membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în comun cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. Informația a fost prezentată de directorul instituției, Iulian Rusu.

„Raportul prezentat conține și informații privind activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Astfel, pe parcursul anului trecut, de către Agenție au fost luate la evidență 645 de bunuri sechestrate, în valoare totală de 790.065.784,87 lei. În rezultatul efectuării examinărilor în cadrul investigațiilor financiare paralele în vederea recuperării bunurilor infracționale, desfășurate în cadrul a 103 cauze penale, au fost evaluate 1470 de bunuri infracționale în valoare totală de 1.933.432.579,90 lei. Pe parcursul anului 2022, de către CNA au fost avizate și expertizate 1 298 de proiecte. Au fost întocmite 821 de rapoarte de expertiză anticorupție și au fost expediate 477 de avize asupra proiectelor de acte normative”, anunță legislativul.

La final, directorul Centrului Național Anticorupție s-a referit la prioritățile pentru anul 2023, printre care se regăsesc continuarea activității de investigare a cazurilor de rezonanță; oferirea suportului Procuraturii Anticorupție cu referire la partea de analitică, investigații financiare paralele, expertiză; combaterea fenomenului corupției în domeniul energetic, construcțiilor, achizițiilor publice, în procesul de gestionare a fondurilor externe etc.

RAPORTUL de activitate pentru anul 2022 al Centrului Național Anticorupție urmează a fi prezentat în plenul Parlamentului.

În anul 2021, ARBI al CNA a aplicat sechestre pe 865 de bunuri, în valoare totală de 736 milioane de lei. În anul 2020, ARBI a aplicat sechestre pe bunuri în valoare de peste 1,5 miliarde de lei.

#2022 #activitate #CNA #raport

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.