Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ziua Libertății Presei: „Cerem acces liber în stânga Nistrului pentru a ne face meseria nestingherit”

03 Mai 2023, 18:13
 // Categoria: Opinii // Autor: 
03 Mai 2023, 18:13 // Opinii // 

„Când vorbim despre o libertatea a presei, aș vrea în primul rând ca vocea jurnaliștilor care, mai cu seamă, se preocupă de subiectul transnistrean să fie auzită. Iar un prim-pas ar fi ca autoritățile să găsească pârghiile necesare pentru ca să ne permită, nouă, ziariștilor din dreapta Nistrului să mergem nestingherit pe malul stâng fără a mai fi persecutați, interogați, urmăriți sau reținuți. De restul, ne ocupăm noi, pentru că știm să ne facem meseria”, scrie Vitalie Guțu, într-un editorial publicat pe ZonadeSecuritate.md.

Jurnalistul Vitalie Guțu, împreună cu jurnalista Irina Tabaranu, au fondat ZonadeSecuritate.md – prima platformă din Republica Moldova creată pentru a reflecta situația din Zona de Securitate și regiunea transnistreană. Colegii militează pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și promovarea imaginii Republicii Moldova ca stat integru în limitele frontierei recunoscute la nivel internațional.

VIDEO „Avansăm în gradul libertății presei”. Recean felicită jurnaliștii și societatea

„A mediatiza realitatea din stânga Nistrului este un adevărat test de foc pentru jurnaliștii de pe malul drept. O spun în cunoștință de cauză. De când am lansat instituția media zonadesecuritate.md, împreună cu colega mea Irina Tabarau – o jurnalistă dedicată 24 de ore din 24 în tot ceea ce înseamă regiunea transnistreană și localitățile din Zona de Securitate – ne-am dat seama că prețul libertății de exprimare în stânga Nistrului este unul de aur, dar această „comoară” deocamdată este ascunsă și greu răzbați la ea.

Din 2020 până acum am reușit să realizăm zeci de reportaje, documentare investigative, emisiuni, podcasturi care aduc în prim-plan cotidianul realității dure, fricoase și îngrijorătoare a oamenilor din stânga Nistrului și celor care locuiesc în Zona de Securitate.

O libertate de exprimare ascunsă sub anonimat – așa de multe ori își doresc să-și spună păsul și să arate oamenii cât de bine le este acolo, cu ghilimele de rigoare. Dar și în acest caz apar probleme: oamenii mascați din MGB-ul transnistrean te trezesc la miez de noapte, te iau și te îndreaptă în direcții necunoscute. Despre existența ta poate să nu afle nimeni zile, luni sau chiar ani.

Despre o presă liberă, onestă și care ține la valorile și demnitatea umană nicidecum nu putem vorbi în stânga Nistrului. Ne-am convins de nenumărate ori prin contactele pe care încercam să le realizăm cu pseudo-jurnaliștii de acolo. Ba mai mult, unii s-au îngrijit și ne-au dedicat și canal de telegram ca să ne denigreze numele, munca și onestitatea jurnalistică. Chiar și așa continuăm să ne facem treaba și să contribuim la realizarea crezului nostru – de a arăta oamenilor tot ceea ce ce face regimul separatist de la Tiraspol, cum îngenunchează populația, cum o reduce la tăcere prin emiterea de decrete și hotărâri ilegale etc.

Gânduri înșiruite în ziua când pe 3 mai marcăm Ziua Libertății Presei. O libertate „întemnițată” în stânga Nistrului, de 30 de ani, și care depunem tot efortul și riscul să vedem printre gratiile acesteia ce se întâmplă acolo și de ce.

P.S.: Trebuie să mai cunoaștem un lucru: societatea din regiunea transnistreană este așa cum este, iar uneori chiar o blamăm, anume din lipsa unei prese libere”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.