Decizia liderului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, de a se retrage din Bahmut din 10 mai ar putea fi „un punct de cotitură” în bătălia pentru orașul din estul Ucrainei, spune un purtător de cuvânt al armatei ucrainene. Vicepremierul Ucrainei atrage însă atenția că Rusia vizează să cucerească Bahmut de „Ziua victoriei”, în 9 mai, astfel că până atunci ar putea continua să aducă acolo mercenari.

„Dacă nu își schimbă logica și nu reușesc să se reaprovizioneze, cred că acest lucru poate fi un punct de cotitură în bătălia pentru Bahmut. Acesta (Wagner) este forța cheie în lupta pentru Bahmut. Timp de nouă luni, ei au avut monopolul acolo de cele mai multe ori”, a declarat pentru CNN Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al grupării de Est a Forțelor Armate Ucrainene.

Legat de lipsa de muniție invocată de Prigojin, oficialul ucrainean a declarat că „pierderile incredibile” suferite de Wagner s-ar fi datorat faptului că unitățile sale „au acționat prostește, lansând atacuri umane constante”, iar Prigojin ar vrea să se retragă pentru că Wagner ar fi aproape de a fi distrus în luptă.

„Dacă pierderile Wagner continuă să fie la fel de mari ca acum – 100 sau mai mulți oameni pe zi – și nu găsesc o modalitate de a-și reface personalul … Wagner va fi distrus lângă Bahmut”, a susținut oficialul militar ucrainean, adăugând că „majoritatea” celor 137 de soldați ruși uciși în zona Bahmut în ultimele 24 de ore au fost luptători Wagner.

El a mai susținut că Prigojin „minte” în legătură cu lipsa de muniție a luptătorilor săi:

„Numai în ultima zi, au fost efectuate 520 de atacuri cu lansatoare de rachete asupra pozițiilor noastre din zona Bahmut și au avut loc șase lovituri aeriene, așa că nu este adevărat. Cred că el caută un motiv pentru a se retrage pur și simplu de pe câmpul de luptă, suferind pierderi uriașe și neputând îndeplini nicio sarcină și neputând să își refacă personalul”.

„Confruntarea continuă”

Andriy Yusov, un purtător de cuvânt al serviciilor secrete militare ucrainene, spune că declarațiile lui Prigojin arată că nu s-a încheiat conflictul de lungă durată cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi cu şeful Statului Major General, Valery Gerasimov, scrie Reuters.

„Confruntarea continuă”, a spus el.

Vicepremierul Ucrainei: „Rușii și-au stabilit obiectivul de a prelua controlul Bahmut până la 9 mai”

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, crede însă că Rusia va aduce mercenari Wagner la Bahmut în încercarea de a captura orașul de „Ziua victoriei”, în 9 mai. De altfel, liderul Wagner a anunțat că se va retrage din bătălia pentru Bahmut din 10 mai.

„Rușii sunt înclinați către simbolism și mitul lor istoric cheie este 9 mai și chiar și-au stabilit obiectivul de a prelua controlul asupra Bahmut până la această dată”, a spus ministrul adjunct al apărării din Ucraina, conform Reuters.

Rusia marchează anual 9 mai cu o mare paradă militară în Piața Roșie, prezidată de Vladimir Putin.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat vineri despre pregătirile pentru parada de „Ziua Victoriei”din 9 mai, într-o întâlnire cu Consiliul de Securitate, a transmis agenția de presă RIA Novosti, citând Kremlinul, conform Reuters. Moscova a anunțat că parada va avea loc conform planului, în pofida acuzațiilor sale că Ucraina ar fi încercat să-l omoare pe Putin într-un atac cu dronă deasupra Kremlinului la primele ore ale zilei de miercuri.

Mercenarii Wagner au fost vârful de lance al eforturilor Rusiei de a cuceri Bahmut.

Reamintim că vineri liderul companiei, Evgheni Prigojin, s-a filmat alături de zeci de cadavre ale luptătorilor săi, criticându-i mai dezlănțuit ca oricând pe șefii armatei ruse pentru faptul că nu-i dau destulă muniție. Ulterior, acesta a anunțat că din data de 10 mai Wagner se va retrage din bătălia pentru Bahmut „pentru a ne linge rănile”. Deși are o valoare strategică militară discutabilă, Bahmut, care înainte de război avea o populație de 70.000 de locuitori, a căpătat o importanță simbolică uriașă în invazia pe scară largă a Rusiei.

#Bahmut #Evgheni Prigojin #Ucraina #Wagner

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.