Primul lot de 7000 de flacoane de vaccin antirabic, pentru anul 2023, a ajuns în Republica Moldova săptămâna trecută și va fi distribuit la cerere. Pentru procurarea acestora Compania Națională de Asigurări în Medicină a alocat peste 879 de mii de lei din fondul măsurilor de profilaxie. Vaccinurile au fost recepționate la depozitul național de vaccinuri din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

Contactat de IPN, șeful Secției supraveghere epidemiologică a bolilor prevenibile prin vaccinări din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Veaceslav Guțu, a precizat că vaccinurile antirabice vor fi oferite instituțiilor medicale, la cerere și la necesitate, de către ANSP, prin intermediul centrelor teritoriale de sănătate publică. El a spus că astfel de cereri există, iar numărul lor crește de la an la an.

Vaccinul este administrat în trei doze, după ce persoana a fost mușcată de un animal potențial infectat cu rabie sau înainte ca mușcătura să aibă loc. Se recomandă ca persoanele care activează în domeniul zootehnic să se vaccineze, dar acest lucru nu este obligatoriu.

În Republica Moldova au ajuns și 37 de flacoane de imunoglobulină antirabică, pentru care CNAM a alocat peste 23 de mii de lei. Potrivit lui Veaceslav Guțu, acest preparat se administrează deja persoanelor bolnave de rabie și care dezvoltă simptome. Numărul de flacoane, în opinia sa, este mai mult decât suficient, deoarece, foarte rar se ajunge la simptome și îmbolnăvire cu rabie. „Oamenii conștientizează și încep vaccinarea cu cele trei doze de vaccin imediat după ce a avut loc mușcătura”, a adăugat șeful de secție de la ANSP.

Atât vaccinul antirabic, cât și imunoglobulina antirabică sunt de producție indiană. Serul antirabic este indicat pentru prevenirea rabiei la copii şi adulţi. Cel de-al doilea lot de vaccin antirabic urmează să ajungă în țară până la finele anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#vaccin

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.