Preşedintele PMP Eugen Tomac a solicitat, luni, ca Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Educaţiei să încheie un protocol, în aşa fel încât să existe un poliţist arondat fiecărei şcoli din România.

„Este evident faptul că una dintre problemele majore cu care se confruntă România este scăderea dramatică a nivelului de ordine şi disciplină din şcoli. Orice părinte este îngrijorat de două fenomene profund nocive, care se alimentează reciproc şi care sunt scăpate de sub control: violenţa şi traficul de droguri. Doar o minune a făcut să nu ne confruntăm cu tragedii precum cele recente din Serbia sau ceea ce vedem aproape săptămânal că se întâmplă în Statele Unite ale Americii. Problema există însă dat fiind numărul relativ mare de cazuri în care elevi au fost găsiţi ca fiind purtători de arme albe. Este o speculaţie credibilă că, dacă elevul care a atacat o profesoară la liceul Ion Creangă din Capitală avea, în loc de cuţit, o armă de foc, puteam să ne trezim cu o tragedie comparabilă cu cea din Serbia”, arată comunicatul de presă al PMP.

Tomac mai spune că aşa cum existau pe vremuri poliţişti de proximitate, să existe câte un agende poliţie care să meargă în şcoli pentru a culege informaţii în timp real şi pentru a descuraja fenomenul infracţional în şcoli.

„Ar trebui să existe un protocol între Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Educaţiei în aşa fel încât să existe un poliţist arondat fiecărei şcoli din România. Aşa cum existau pe vremuri sectorişti (poliţişti de proximitate), aşa să existe câte un agent care să meargă în şcoli. Acesta poate să culeagă informaţii în timp real, să descurajeze fenomenul infracţional şi să transmită un mesaj clar de siguranţă şi pentru cadrele didactice, şi pentru elevi. Ideea nu este să transformăm cadrele didactice în poliţişti, ci să-i folosim pe oamenii pregătiţi pe care MAI îi are pentru a rezolva problema violenţei şi traficului de droguri din şcolile din România. Colaborarea dintre şcoli şi poliţie se poate stabili legal chiar în pachetul legislativ privind Educaţia care se află acum în dezbatere parlamentară în România”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, potrivit sursei citate.

Sursa citată mai spune că prezenţa acestor poliţişti în şcolile din România nu ar afecta în niciun fel buna desfăşurare a actului educaţional şi nici nu ar fi de natură să lezeze în vreun fel drepturile şi libertăţile de care se bucură elevii sau cadrele didactice.

Din contră, o asemenea măsură nu ar face decât să garanteze un climat de siguranţă. Acest demers ar necesita, în mod clar, fonduri suplimentare şi o creştere a numărului angajaţilor din Poliţie, dar PMP consideră că se poate găsi un consens politic în acest sens pentru asigurarea resurselor necesare.

„Abia în momentul în care şcolilor le va fi redat rolul educaţional, nu doar de instituţii unde parcăm copiii şi îi lăsăm să facă ce vor, vulnerabili în faţa unor elemente nocive, vom putea să avem un fundament solid pentru o reformă a învăţământului. Garantat, dacă această propunere a PMP ar fi implementată, nu am mai avea cazuri precum cele de la Ion Creangă sau de la Brebu din Prahova, unde o profesoară a fost batjocorită de propriii elevi. O astfel de măsură este congruentă cu ideea de prevenţie şi descurajare a unor fapte antisociale”, a concluzionat Tomac.

#Eugen Tomac #politist #Romania #scoala

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.