Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute consultărilor publice pe marginea proiectului Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea sondajelor de opinie și a exit-pollurilor în perioada electorală. Compania IMAS și-a descris poziția în mai multe pagini, marți, 9 mai curent, directorul general, Doru Petruți, venind cu anumite precizări. Firul roșu este că există riscul să se ajungă la situația de a nu avea niciun sondaj socio-politic în perioada electorală sau să fie efectuate doar sondajele agreate de cei care sunt la putere într-un moment sau altul.

În primul rând, potrivit CEC, scopul proiectului de hotărâre constă în stabilirea cardului normativ de reglementare a modului de organizare și desfășurare a sondajelor de opinie și a exit-pollurilor.

„Prin urmare, aprobarea și intrarea în vigoare a noului regulament este prioritară în condițiile în care trebuie stabilite procedurile privind organizarea și desfășurarea sondajelor de opinie și exit-pollurilor în perioada electorală”, explică CEC în nota informativă a proiectului de hotărâre.

Astfel, în opoinia echipei de cercetători de la IMAS, prezentul regulament constituie o inițiativă/încercare necesară, dar care trebuie ajustată, încât companiile sociologice și cei interesați de un serviciu sociologic de calitate să aibă condiții rezonabile și mai ales funcționale de a-și desfășura activitatea.

„Nu ne sunt clare obiectivele care doresc să fie atinse prin intermediul acestui regulament, ce impact sau evoluții s-au estimat de cei care au elaborat acest regulament? Dacă obiectivele au rămas cele menționate în consultările anterioare, atunci confuzia noastră crește exponențial, pentru că am subliniat prevederi care transformă cercetarea sociologică politică într-un exercițiu aproape imposibil și asta fără să ne oprim la multe detalii și luăm în calcul doar un singur element: termenele menționate pentru procedurile birocratice CEC”.

Mai mult decât atât, echipa vede în regulament puncte care „lasă în mod evident loc pentru decizii arbitrare, pentru decizii care să avantajeze anumiți comanditari sau case de sondaj”.

„Iar interdicția de a avea comanditari internaționali este foarte aproape de un derapaj (democratic) și de o măsură care aduce prejudicii Republicii Moldova și prejudicii economice companiilor de profil”.

Compania a scris 10 pagini de observații și propuneri în acest sens, documentul fiind trimis oficial către CEC.

De asemenea directorul general IMAS, Doru Petruți, a ținut să vină cu precizări, făcând apel către partide și politicieni să nu speculeze.

„Sintetic, în locul unor măsuri în direcția dezvoltării și creșterii rigorii pieței de cercetare, observăm o creștere a procedurilor birocratice și o diversificare a modalităților prin care CEC ar putea acționa arbitrar atunci când emite decizii de acreditare sau nu a unui sondaj sau exit-poll. Da, există și lucruri grave care pot aduce prejudicii Republicii Moldova ca imagine de țară sau prejudicii comerciale serioase ce pot fi aduse companiilor de profil. Iar cel mai grav, putem ajunge în situația de a nu avea niciun sondaj socio-politic în perioada electorală sau să avem doar sondajele agreate de cei care sunt la putere într-un moment sau altul. Toate pot fi rezolvate prin echilibru și profesionalism. Încă pot fi rezolvate”, a subliniat Doru Petruți.

Este de menționat că propunerile și sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice pot fi trimise până la data de 19 mai 2023, inclusiv pe adresa poștală a CEC: str. Vasile Alecsandri, nr. 119, mun. Chișinău, MD 2012 sau la una dintre adresele de e-mail: info@cec.md , diana.hamac@cec.md. Proiectul de hotărâre, proiectul Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea sondajelor de opinie și a exit-pollurilor în perioada electorală (anexă la proiectul de hotărâre) și nota informativă sunt disponibile pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale www.cec.md, compartimentul „Cadrul normativ”, rubrica „Transparență decizională”, subrubrica „Procesul decizional”, poziția nr. 14 (anul 2023).

#CEC #Doru Petruti #IMAS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.